Neamț: Hanul Șerbești, salvat de fondurile europene și de dorința fostului proprietar de a păstra patrimoniul local

115

La 20 de kilometri de Piatra-Neamț, pe drumul ce duce către Hanul Ancuței, se află comuna Ștefan cel Mare. În centrul comunei, chiar imediat după o curbă strânsă, dai, pe stânga, de o ruină. Îți atrag atenția zidurile, dar și căruța din fața acestora. Pe mulți, imaginea îi îmbie la un selfie ”traditional style” și opresc pentru a vedea zidurile de piatră. Așa află de Hanul Șerbești – ne explică, cu mândrie, un localnic. Chiar aproape de Han este o crâșmă, astfel că sătenii-clienți țin evidența destul de strictă a vizitatorilor de ocazie. ”Dacă e vreme bună și e sărbătoare, se opresc foarte mulți oameni. Mai ales dacă vii dinspre Hanul Ancuței e foarte ușor să observi Hanul nostru și e ușor de oprit, e pe aceeași parte a drumului. Cei mai mulți se opresc, însă, atunci când noi avem petrecere în sat. Cele mai multe alaiuri de aici pleacă”, ne zice un bărbat.

Hanul Șerbești se numește astfel după numele vechi al localității. Datat din secolul al XVII-lea, hanul a rămas fără acoperiș  în primul război mondial, când a ars. A fost refăcut, iar clădirea a funcționat ca han până în momentul naționalizării comuniste, când a fost transformată în magazie CAP și dată în grija administrației locale. În timp, acoperișul a căzut, iar acum au răms doar niște ruine. Aceste ruine au fost cerute în instanță de moștenitori ai foștilor proprietari.

Moștenitorii au câștigat procesul și au preluat în proprietate Hanul Șerbești, dar în 2003 l-au vândut Primăriei.

În 2006, Sorin Ouatu, antreprenor local, cumpără de la Primărie Hanul cu 14.500 lei. A vrut să-l transforme în han turistic și a început să bată drumul la București, la Ministerul Culturii. Răspunsul autorităților centrale au fost ”nu putem acum” și ”mai așteptați”.

Am avut hanul opt ani în proprietate. Devenise o povară, oamenii aduceau gunoaie în han… Am luat și o amendă de la domnul Josanu (ofițerul de poliție din cadrul IPJ  Neamț care se ocupă de patrimoniu), că trebuia întreținut mai bine. Eu singur nu puteam să mă descurc și, dacă nu am primit ajutor, banii pe care îi aveam pentru reabilitare i-am folosit ca să cumpăr o clădire nouă”, a declarat acesta.

După opt ani, timp în care omul de afaceri a devenit primar, Hanul Șerbești a ajuns, în 2014, din nou al comunității.

Eu am vrut ca Primăria să-și ia monumentul și eu să-mi iau banii. Dar nu s-a putut, nu cred că era legal. Și Primăria și-a luat monumentul, iar eu am scăpat de el. Și am zis că, dacă nu am reușit nimic ca persoană fizică, poate reușesc acum. Așa că am început să fac activități culturale în curtea Hanului, am adus o căruță de la un om, altul ne-a dat o fântână, am mai adus niște bănci și deja se opreau mașini, să fotografieze: Ce frumos e peisajul!”, a explicat  Sorin Ouatu.

După ce a ajuns din nou la primărie, instituția a aplicat pentru a obține bani europeni pentru restaurare. Proiectul de reabilitare a fost depus la Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR), pe submăsura 7.6: ”Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”.

Restaurarea și punerea în valoare va costa, în total, 598.218 euro, din care 497.203 euro reprezintă banii primiți prin AFIR.

Proiectul a intrat la finanare în a doua etapă. Când m-au sunat, după prima serie, și mi-au spus că nu a fost selectat, am plâns. Mi-era ciudă că am muncit atât și degeaba. Bucuria mare a fost atunci când m-au sunat de la București și mi-au spus: proiectul dumneavoastră a intrat la finanțare”, a declarat Sorin Ouatu.

Birocrația care ”îngroapă” proiectele europene

Finanțarea nu include și dotarea clădirii după reabilitare. ”Acolo va fi nevoie de alți bani și vom vedea în ce măsură vom putea accesa alte fonduri nerambursabile. Poate până atunci nu va mai fi așa multă birocrație”, a declarat primarul.

Sorin Ouatu se referă, printre altele, la faptul că a trebuit să ștampileze și să semneze fiecare din cele 850 de pagini ale proiectului. ”Noi, ca primari, avem datoria să dezvoltăm localitatea și nicio zi și niciun moment nu trebuie pierdute. Când vor  veni copiii noștri și copiii copiilor noștri să fie mulțumiți de ceea ce am făcut noi. Dar cei care fac regulile pentru accesarea de fonduri europene ar trebui ca, înainte, să încerce ei să facă un proiect, să se zbată fiecare parlamentar ca să facă un proiect și după aceea ar înțelege ce trebuie lăsat și ce trebuie tăiat. E prea multă muncă; dar n-ai ce face, dacă îți dorești să realizezi ceva și pui suflet”, a explicat primarul.

Reprezentanții AFIR susțin că, începând cu acest an, nu mai este nevoie ca fiecare pagină să fie semnată și  ștampilată: fiecare pagină a dosarului trebuie numerotată, se încarcă online și primește un OPIS. Mai apoi, la experții  AFIR se prezintă dosarul original, pentru a se vedea că documentele încărcate sunt conforme cu originalul și nu sunt niște falsuri.

Am avut multe aspecte, mai ales la oferte formale: se copie numai oferta și ștampila din altă parte. Se depun online și există suspiciunea sau riscul de a mai modifica ștampile, semnături, ofertanți și așa mai departe. Și atunci, de asta noi, înainte de semnarea contractului, verificăm dacă documentele sunt conforme cu originalul. Unii vor să ia o ofertă de pe internet și o depun, ca să nu mai muncească, să ceară ofertă de la furnizor. Sunt foarte multe spețe și cazuri ca o licitație să fie numai formală, nu și adevărată”, a spus Viorel Ilisei, directorul Oficiului Județean Neamț al AFIR. În fapt, autoritățile care au creat regulile au plecat de la premisa că sunt mulți care ar dori să fraudeze fondurile europene, nu să beneficieze de acestea în mod cinstit. Și, pentru că tehnica poate da rateuri, baza e tot la hârtie. ”De multe ori nu se încarcă documente; în sesiunile trecute erau cazuri în care lipseau pagini din proiect, câte șase – șapte pagini sau mai multe. Nu se încărcau în sistem”.

Hanul Șerbești este, deocamdată, singurul proiect din Neamț care a fost câștigat pe această submăsură, deși  proiecte depuse au fost, în total, zece. Lipsa unor documente precum cadastru, acte de proprietate au făcut ca aceste proiecte să nu primească finanțare. La nivel național, pe submăsura 7.6 ”Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural” este disponibilă o sumă totală de 100 de milioane de euro. La data de 15 mai 2017, erau depuse pe zona non-montană 133 de proiecte în valoare toală de 47 de milioane de euro, iar pe zona montană erau depuse 44 de proiecte, în valoare toală de 14 milioane de euro.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata