FOTOGALERIE Trafic vs Patrimoniu – proiectul de lărgire a Căii Călărași

De ce merită conservată această zonă din Bucureștiul vechi

Primăria Capitalei a alocat în bugetul pe 2018 circa 175.000 lei pentru un studiu de fezabilitate pentru lărgirea Căii Călărași, o zonă protejată, cu zeci de clădiri monument istoric. Deși nu s-a spus cu subiect și predicat, în mod logic, lărgirea presupune demolarea clădirilor de pe o parte a străzii. În plus, în luna februarie, Consiliul General al Municipiului București a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea străzii, circa 88 milioane lei, fără însă să se specifice ce lucrări se vor face. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că proiectul nu este bătut în cuie, studiul de fezabilitate urmând să stabilească dacă se va lărgi strada, ce se va demola/translata, sau dacă se vor face doar lucrări de reabilitare a carosabilului și a liniei de tramvai.

1.179

Totuși, aceste alocări bugetare și lipsa informațiilor despre proiect au stârnit îngrijorare în rândul arhitecților, societății civile și a iubitorilor de patrimoniu, aceștia atrăgând atenția că demolarea clădirilor din această zonă ar fi un dezastru pentru Bucureștiul vechi, asemănător demolării imobilelor de pe strada Buzești, făcute de fostul primar Sorin Oprescu.

În acest context, Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate (ARCEN), un ONG care realizează inventarul zonelor protejate din București în încercarea de a atrage atenția asupra situației delicate în care acestea se află (se demolează clădiri de patrimoniu valoroase, ceea ce se construiește în loc nu respectă caracterul zonei) a realizat și un inventar al zonei Calea Călărași, iar concluziile sunt surprinzătoare și aduc argumente pentru conservarea zonei ca atare. Edmond Niculușcă, președintele Asociației ARCEN, ne-a declarat că:

 

 

 

ARCEN a demarat în regim de urgență inventarierea tuturor imobilelor din Zona Construită Protejată Calea Călărași, ca urmare a dezbaterii din spațiul public privind finanțarea de către Primăria Capitalei a unui studiu de fezabilitate (în valoare de 175.000 lei) pentru realizarea unui de proiect de lărgire a Căii Călărași. Vom informa Primăria Capitalei privind situația rezultată în urma inventarului nostru în cursul săptămânii viitoare. Dar datele pe care le avem în acest moment ne dau certitudinea că e nevoie de un dialog real între PMB, experți, locuitori, comunitate și societate civilă.

Starea țesutului construit istoric din zonă e mult mai bună decât ne așteptam, 89% dintre imobile fiind construite înainte de 1990. În proporție de 34%, acestea datează de la finalul secolului XIX – început de XX. Vechimea țesutului construit constituie un factor de identitate culturală, prin valoarea istorică, prin tradiție și continuitate. Este semnificativ faptul că, deși avem un fond atât de vechi, dintre cele 194 de imobile doar un număr foarte mic sunt abandonate (5).

Gradul mare de utilizare a zonei și faptul că toate imobilele construite prezintă intervenții de renovare sau reabilitare confirmă prezența unei comunități rezidente vii cu un anumit statut social, care dorește să locuiască aici și care își permite să investească în proprietățile deținute. Lărgirea Căii Călărași ar implica destructurarea acestei comunități cu potențial economic și ar altera nejustificat o zonă funcțională și atractivă.

Edmond Niculușcă atrage atenția asupra faptului că zona Calea Călărași are grad maxim de protecție, iar lărgirea arterei ar afecta tocmai elementele care trebuie protejate și dau valoare.

 

Zona Calea Călărași se bucură, conform Regulamentului de Zonă Protejată, de grad de protecție maximă, fiind permise, conform legii, doar intervențiile care conservă și potențează valorile existente. Lărgirea arterei principale din această zonă ar fi o modificare radicală care ar afecta toate aspectele protejate enumerate în regulament.

Cred că înainte de stabilirea fezabilității proiectului de lărgire este necesară discutarea oportunității acestui proiect. Ce câștigă orașul prin lărgirea Căii Călărași? Este această lărgire a Căii Călărași singura cale de a obține acel rezultat?

Alberto Groșescu, coordonatorul proiectului Catalog București, spune că față de alte zone istorice din București, aceasta este foarte bine conservată, explicând că:

Nivelul de conservare al imobilelor din zona construită protejată Calea Călărași este mult mai bun comparativ cu alte zone reprezentative, cum ar fi Calea Moșilor, unde starea de degradare este foarte avansată și în foarte multe situații este irecuperabilă. Se poate foarte ușor observa că și din punct de vedere social și economic situația este mai bună, atât prin faptul că în ultimul an au fost reabilitate corespunzător mai multe imobile, în mare parte locuințe, cât și prin faptul că numărul imobilelor abandonate sau locuite abuziv este foarte redus. Un exemplu foarte clar este strada Alexandru Sihleanu, o stradă circulară, de fapt o mini-parcelare interbelică cu clădiri neoromânești valoroase din punct de vedere arhitectural, unde au fost recondiționate mai multe imobile în ultimii ani.

Chiar dacă sunt și imobile avariate de-a lungul Căii Călărași, dar care sunt recuperabile, imobile care au fost izolate termic cu polistriren, aspectul negustoresc al acestei artere se păstrează încă destul de bine, iar acest aspect este definitoriu pentru memoria și identitatea Bucureștiului,

Imobil reabiliat de pe Calea Călărași (înainte și după)

 

Calea Călărași
în cifre

 

Potrivit studiului ARCEN, în zona protejată Calea Călărași sunt 208 clădiri și 6 terenuri libere. Dintre acestea 85 sunt clasate în lista monumentelor istorice, iar 14 fac parte din ansambluri clasate, deci circa jumătate. 195 sunt construite înainte de anul 2000 și doar 13 după 2000. În plus, Asociația propune clasarea a altor 20 de imobile care au o valoare arhitecturală mare, dar nu se află pe lista monumentelor.

Ceea ce este surprinzător este că doar 8 imobile sunt nefolosite în prezent, în rest majoritatea având funcțiunea de locuire (164), ceea ce reprezintă o premiză bună pentru regenerare. În plus, din cele 208 clădiri, 121 au un grad de întreținere bun și foarte bun.

Studiul mai relevă că circa 76% din imobilele construite după 2000 nu respectă regimul de înălțime al zonei protejate. În ceea ce privește riscul seismic, 90% nu au fost expertizate.

 

Primăria Capitalei:
„Un punct roșu în trafic”

Primăria Municipiului București nu are și nu își propune să demareze proiecte menite „să dărâme” monumentele istorice sau prin care să aducă atingere valorilor istorice și arhitecturale ale Capitalei. În condițiile în care una dintre cele mai grave probleme ale Capitalei o reprezintă traficul rutier, vă facem cunoscut faptul că Municipalitatea are ca prioritate identificarea unor soluții viabile pentru fluidizarea traficului rutier. Pentru aceasta PMB are în vedere o serie de măsuri precum dezvoltarea de proiecte de reconfigurare urbană în zonele cele mai aglomerate din Capitală, construirea de parcări subterane și supraterane și înnoirea parcului auto RATB.

O astfel de zonă avută în vedere este și Calea Călărași care reprezintă un punct roșu în trafic, cu ambuteiaje cauzate de trecerea de la trei benzi de circulație pe sens, la două, sau chiar una pe anumite porțiuni.

O altă problemă stringentă o reprezintă linia de tramvai de pe această arteră care nu a mai fost modernizată din anii ’80.

În aceste condiții, Primăria Municipiului București a propus alocarea sumei de 175.000 lei pentru realizarea Studiului de Fezabilitate „Supralărgire Calea Călărași -bulevardul Coposu (Strada Sfânta Vineri-Șoseaua Mihai Bravu)”. Vă informăm astfel că realizarea unui studiu de fezabilitate presupune indicarea rentabilității și a posibilităților tehnice de a realiza un proiect, în funcție de care Municipalitatea va decide care este soluția optimă pentru descongestionarea traficului în zonă, fiind luată în calcul inclusiv instituirea sensurilor unice, fără a aduce atingere zonei istorice Calea Călărași și fără a se lua în calcul demolarea monumentelor istorice,

se arată în răspunsul trimis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

 

Opozanții supralărgirii Căii Călărași:
„Un proiect de sorginte ceaușistă”

 

Roxana Wring, consilier general USR și membru în comisia de urbanism a Consiliului General, spune că se va opune proiectului deoarece acesta nu rezolvă problema traficului și va distruge zona.

Lărgirea Căii Călărași este un proiect vechi, de sorginte ceaușistă, continuat și de primarii post-decembriști. A venit rândul Primarului General Gabriela Firea să înceapă procedurile ce ar putea duce la distrugerea unei zone istorice a Bucurestiului, Calea Călărași.

Soluția supralărgirii nu își va atinge scopul asumat oficial, și anume, decongestionarea traficului bucureștean. Numeroase studii realizate în ultimii ani de către experți străini arată că lărgirea unei artere de circulație nu face decât să atragă și mai mult trafic. Nu numai că nu rezolvi problema, ci o agravezi. Este una din axiomele urbanismului modern, despre care numai „specialiștii” de la Primăria Capitalei nu au aflat încă.

Nu vreau să se înțeleagă din ceea ce spun că păstrarea identității culturale și istorice a orașului trebuie făcută cu prețul coșmarului în trafic. Sunt conștientă că traficul este o problemă în București și că multe dintre zonele istorice sunt într-o stare deplorabilă, dar distrugerea lor nu este o soluție decât pentru speculatorii imobiliari.

Soluțiile vin din modernizarea transportului public, din investiții în infrastructura pentru mobilitate, nu din demolarea unui cartier în numele unei iluzorii „fluidizari” a traficului.

Calea Călărași este o zonă construită protejată, supralărgirea înseamnă exproprieri și demolări de imobile istorice, adică distrugerea cartierului. Pentru cei care nu știu în zonă sunt aproximativ 50 de monumente istorice care fie vor fi demolate, translatate, fie vor rămâne stinghere într-un cartier desfigurat de elanul modernizării lucrative, așa cum s-a întâmplat cu cartierul Buzești.

USR se opune proiectului și vom folosi toate armele legale pentru a opri acest proiect de distrugere a identității Bucureștiului istoric.

Și Șerban Sturdza, președintele Filialei București a Ordinului Arhitecților a declarat recent în cadrul unei dezbateri publice că astfel de intervenții urbane radicale nu sunt potrivite vremurilor în care trăim, iar problemele de trafic se rezolvă altfel.

Eu am crezut ca s-a terminat cu operațiile astea radicale în perioada lui Nicolae Ceaușescu și am crezut că Berzei-Buzești, pe care l-am trăit împreună, a fost ultimul accident de proporții din București. Zic accident, fiindcă până acum nu s-a justificat și nu s-a dovedit că într-adevăr această diametrală este atât de utilă cum s-a spus sau că s-a degrevat circulația N-S de pe Magheru și Calea Victoriei. În schimb, un cartier a fost desfigurat și o să vedem ce se întâmplă în continuare.

Iată că există acum un studiu de fezabilitate, care este prevăzut în bugetul Primăriei Capitalei pe anul 2018, și care se cheamă „Supralărgire Calea Călărași”. Poziția asta cu supralărgire ne-a mirat fiindcă anunță încet-încet o operație foarte importantă care se va desfășura într-un țesut urban parțial desfigurat. Și pentru că noi nu avem la ora asta informații suficiente, am cerut în mod oficial aceste informații și așteptăm să vină.

 

 

FOTOGALERIE: De ce merită păstrată zona protejată Calea Calarași


Foto: Catalog Bucuresti/Albert Grosescu

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata