Decizie controversată la Focșani: Palatul de Justiție devine Muzeul Vinului

Una dintre clădirile emblematice ale Focșanilor rămâne Palatul de Justiție, construcție impozantă pe strada Cuza Vodă nr. 8.

După anii 2000, activitatea Tribunalului a fost mutată într-o clădire reabilitată, în care înainte de 1989 a funcționat Magazinul Putna și, după Revoluție, până la faliment, Bancorexul. Palatul de Justiție a intrat în conservare.

Imobilul este monument istoric și este încadrat în clasa I de risc seismic, iar acum urmează să fie reabilitat pe bani europeni, un proiect de circa 16 milioane lei fără TVA. După finalizarea lucrărilor, clădirea ar urma să  adăpostească Muzeul Vinului și un Centru UNESCO, potrivit unei hotărâri adoptate în 2013 de Consiliul Județean.

1.808

Unele voci critice susțin că, în ciuda faptului că prin reparații capitale clădirea simbol va fi salvată de la degradare și uitare, nu ar fi deloc oportună mutarea Tribunalului din Palat și „întronarea aici a Zeului distracției și vinului, Bachus”.

 

Reabilitarea Tribunalului Vechi
pe mâna firmelor de partid

Clădirea este singurul imobil înnobilat cu plăcuță de monument istoric și însemnat cu bulină roșie de risc seismic de gradul I din Focșani

La începutul acestui an, Consiliul Județean Vrancea a demarat procedura de licitație pentru proiectare, asistență tehnică și execuție a lucrărilor de consolidare, restaurare și punere în valoare a clădirii Tribunalului Vechi.

S-a înscris un singur ofertant, printr-o asociere de firme obișnuite la contracte pe bani publici.

De reabilitarea Palatului de Justiție, care ar urma să fie transformat în Muzeul Vinului, este interesată asocierea formată din NS Consart 96 din Jariștea, Dedal Bahamat SRL din Galați, PIF&LMS Company SRL din Focșani și Abral Art Product SRL din București.

Procedura de achiziție a fost inițiată de Consiliul Județean pe 3 ianuarie, valoarea contractului fiind de 16 milioane lei plus TVA.

Firmele din asocierea respectivă sunt cunoscute în Focșani și Vrancea pentru lucrări la monumente istorice și zone de interes, unele fiind adevărate rateuri, atât din punct de vedere al calității lucrărilor, cât și al suplimentărilor cerute la contractele inițiale.

Dedal Bahamat Galați, spre exemplu, a lucrat la reabilitarea perimetrului istoric Piața Unirii din Focșani, un proiect de 8 milioane euro, considerat un rateu pentru Ministerul Dezvoltării și pentru Primăria Focșani. Aceeași firmă a lucrat însă mult mai bine la reabilitarea Mausoleelor Eroilor din Focșani, Mărășești, Mărăști și Soveja, situate pe Drumul de Glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial.

De asemenea, o altă firmă din asociație, PIF&LMS Company SRL este și ea o răsfățată la contractele din bani publici. Patronul companiei, Florin Păltinuș, este rudă cu Sorin Apostu, fostul viceprimar și ulterior primar PDL de la Cluj Napoca, cel care a fost condamnat pentru corupție.

Palatul de Justiție din Focșani, unde o sută de ani s-a împărțit dreptatea, va fi transformat de CJ Vrancea în Muzeu al Vinului

 

Construit în trei ani

Lucrările la Palatul de Justiție din Focșani au început în 1909, pe locul numit ”Chetrele de moară”, construcția fiind inaugurată pe 2 aprilie 1912, așadar după trei ani. Inițiativa construirii imobilului a aparţinut Prefectului de Putna, P. Panaitescu.

În vremurile noastre însă, lucrurile merg mai încet, din vina birocrației sau a nepriceperii celor care conduc destinele județului Vrancea. Consiliul Județean Vrancea, proprietarul clădirii, se chinuie din 2013, așadar de cinci ani, să reabiliteze Palatul de Justiție.

Construcția Tribunalului Vechi din Focșani a început în 1909 și a durat trei ani. Autoritățile zilelor noastre se chinuiesc de cinci ani să o reabiliteze

Construcția veche este din zid masiv, Palatul fiind acoperit cu țiglă și susținut pe un soclu de piatră. Este compartimentat în 38 de încăperi, structurate la subsol, parter și etaj.

Deși clădirea a fost însemnată cu bulina roșie de pericol la cutremur, Palatul a trecut cu brio de seismul din 4 martie 1977, neexistând pagube majore produse la clădirea Tribunalului. Cu siguranță însă activitatea seismică i-a produs daune în structura de rezistență, chiar dacă, cel puțin la fațadă, clădirea pare rezistentă.

 

Congresul prezidat de Iorga

Palatul Justiţiei rămâne una dintre cele mai monumentale clădiri din Focșani, o construcţie pe care arhitecții o încadrează ca fiind austeră, dar a cărei destinație este detensionată de stilul școlii românești de arhitectură, școala printre inițiatorii căreia se numără și focșăneanul Ion Mincu.

Sala Pașilor Pierduți din Palatul de Justiție din Focșani a găzduit și evenimente de altă factură decât cele de ordin justițiar. Printre acestea s-a numărat Balul Congresului Ligii Culturale pentru unitatea spirituală a tuturor românilor dat în onoarea participanților veniți la Focșani din toate provinciile românești. În toamna anului 1931, lucrările Congresului Național al Ligii a fost prezidat la Focșani de Nicolae Iorga. Ulterior, în anii comunismului, se reține că aici s-ar fi organizat și… petreceri de Revelion.

Clădirea a fost renovată complet în 1997. După anii 2000 însă, pentru activitatea judecătorească se gândește mutarea din Palatul de Justiție în imobilul unei bănci falimentare.

Sala Pașilor pierduți a Palatului de Justiție

 

Centenarul, celebrat prin
întoarcerea ceasului din turn

Cu puțin înainte de mutarea avocaților și judecătorilor vrânceni în clădirea nouă, Palatul de Justiție de la Focșani și-a celebrat centenarul.

În 2012, la împlinirea a o sută de ani de la darea în folosință a Tribunalului, ceasul de pe frontispiciul clădirii a fost pus în funcțiune. Manevrele nu au fost deloc simple, mai ales că, pentru a ajunge la încăperea de pe acoperiș, unde este amplasat ceasul, a fost nevoie de traversarea unei părți înclinate din acoperiș. Atunci însă, ceasornicarul a descoperit că mecanismele orologiului montat la începutul secolului XX erau perfect funcționale.

Între timp însă, după mutarea activității Tribunalului în fostul Bancorex, o clădire de un stil arhitectonic cel puțin discutabil, Palatul de Justiție s-a degradat constant, parte din tencuială începând să se desprindă de pe fațadă, pereții laterali acoperiți de graffitti, iar cadranul ceasului, din cauza intemperiilor și a lipsei de îngrijire, umplându-se de rugină. Totuși, cel puțin la exterior, clădirea nu prezintă o degradare majoră, în interior fiind restricționat accesul.

 

Sursa foto vechi inscripționate  www.focsaniulvechi.ro și Ziarul de Vrancea (Sala Pașilor pierduți)

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata