Galaţi: Primăria susţine că vrea să pună în valoare Cavoul roman, monument istoric, dar pregăteşte vânzarea terenurilor din jur

943

Pe strada Oţelarilor din Galați între blocurile D14 şi D16, acoperit de gunoi, zace ignorat, de peste patru decenii, Cavoul roman –  monument istoric. Reprezentanții Primăriei Galați au anunțat   că vor demara, în curând, cercetări arheologice preventive, menite să scoată la iveală ce-a mai rămas din monumentul funerar descoperit în 1974 şi îngropat „in situ”. Deşi autorităţile locale susţin că vor să salveze şi să pună în valoare monumentul istoric, terenul din jurul Cavoului roman a fost împărţit în şapte loturi, în vederea vânzării către proprietarii construcţiilor cu etaj şi mansardă, ridicate lângă sit.

Cavoul Roman-vedere de pe google maps

Înscris în Lista Monumentelor Istorice ale Galaţiului, Cavoul roman a fost descoperit în decembrie 1974, dar abia în octombrie 2017, după 43 de ani, a fost marcat pe harta oraşului. Comunitatea „Curăţăm Galaţiul” a montat pe bordură o plăcuţă indicatoare, menită să le amintească trecătorilor că sub tălpile lor se află un monument istoric din secolul al IV-lea după Hristos. Din păcate, gălăţenilor din zonă nu le pasă şi îşi aruncă gunoaiele peste gardul din panouri ruginite, montat de Primăria municipiului Galaţi pentru a proteja locul unde, atunci când vremea va permite, se vor face săpături arheologice preventive.

Descoperit şi îngropat la loc

Cavoul roman a fost descoperit la sfârşitul anului 1974, în timp ce se lucra la construcţia blocurilor din cartierul Micro 21. Dacă iniţial s-a crezut că-i o cazemată, arheologul Mihalache Brudiu avea să descopere că e vorba despre un cavou din perioada romană târzie, care a aparţinut unui comandat roman de origine sarmată. Chiar dacă monumentul funerar fusese jefuit încă din antichitate, în interior se păstrase pictura de pe pereţii a căror grosime varia între 0,6 şi 1,7 metri! Potrivit specialiştilor, faţă de alte cavouri romane descoperite în zona Dobrogei, cel de la Galaţi este cel mai mare (12 metri lungime, nouă metri lăţime, patru în înălţime) şi singurul la nord de Dunăre, dovada că retragerea aureliană n-a lăsat pustiu pe aceste meleaguri.

Plăcuța indicatoare montată de Comunitatea Curățăm Galațiul. Este singura mărturie care atestă monumentul istoric.

Tot în anii ’70, a existat un proiect pentru amenajarea unui muzeu de sit, dar lucrurile s-au oprit şi s-a decis „conservarea in situ”. Adică monumentul istoric a fost reîngropat, şi, mai trist, peste pictură s-a turnat pământ reavăn.

Pentru că terenul sub care se află Cavoul roman nu putea rămâne gol, a fost betonat şi transformat în parcare. Tot aici a fost amenajat un punct de colectare a deşeurilor menajere pentru blocurile din zonă.

Dacă nu reușesc să arunce sacii de gunoi peste gard, gălățenii îi lasă lângă împrejmuire

Ce n-a ridicat comunismul a construit capitalismul

În perioada comunistă, descoperirea Cavoului roman a fost un motiv să se renunţe la ridicarea blocului D15, fiind construite doar blocurile D14 şi D16. În perioada 1992-1994, pentru că legislaţia privind protejarea monumentelor istorice era deficitară, Primăria Galaţi a autorizat construcţii în zona sitului: o baterie de garaje şi câteva chioşcuri, devenite astăzi imobile cu etaj şi mansardă.

Potrivit hărţii făcute publice de Primăria Galaţi, imobilele din imediata vecinătate a monumentului istoric adăpostesc spaţii comerciale (aprozar, pet-shop, alimentară, cabinet oftalmologic, magazin de articole sanitare, electrice, vopsele şi tâmplărie PVC), dar şi locuinţe. Conform Primăriei, dintre toţi proprietarii construcţiilor – SC Gil Radu SRL (două spaţii), Victor Paul Dobre (deputat PNL de Galaţi), SC Babiz Impex SRL, SC Bucă Fedonel SNC – doar SC Andrada SRL are contract de concesiune pe teren, restul având contracte de închiriere. Unii dintre proprietari de construcţii, precum SC Gil Radu SRL, au solicitat insistent cumpărarea terenului.

Aşa se face că, pe 9 septembrie 2010, Consiliul Local al Galaţiului, reunit în şedinţă de îndată, departe de ochii presei, a făcut primul pas. A votat Hotărârea nr. 314 privind trecerea unor suprafeţe de teren din proprietatea publică a municipiului în domeniul privat. Pe listă se află şi transferul din public în privat a unei porţiuni de 628,43 metri pătraţi din totalul suprafeţei de 1.027 metri pătraţi, aferentă blocurilor D14 şi D16.

Harta zonei unde se află Cavoul Roman, transmisă de Primăria Galați

La începutul anului 2011, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, Cătălin Negoiţă, şi directorul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru, lansau ideea mutării Cavoului Roman în zona centrală a oraşului, pe motiv că în locul unde monumentul a fost descoperit şi îngropat nu poate fi pus în valoare. O idee respinsă categoric de arheologul Mihalache Brudiu, singurul care a studiat acest obiectiv arheologic.

Notificaţi să-şi demoleze construcţiile

În martie 2014, Primăria municipiului Galaţi i-a notificat pe cei cinci proprietari de construcţii din zona Cavoului roman să-şi demoleze spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea, pe motiv că au fost ridicate în zona de protecţie a monumentului istoric.

Este un gest de normalitate şi o măsură legală pe care o luăm. Nu putem lăsa ca monumente istorice sau arheologice importante, de o inestimabilă valoare, să fie îngropate sub nişte construcţii care au fost ridicate fără respectarea legii de protecţie a patrimoniului naţional,

declara, la acel moment, primarul Galaţiului, liberalul Marius Stan.

În realitate, totul era o vendetă politică. Şi asta pentru că, printre proprietarii notificaţi să-şi demoleze construcţiile, se afla şi deputatul Victor Paul Dobre, liderul organizaţiei judeţene a PNL Galaţi, cu care Stan era în conflict. Trebuie spus că imobilul proprietatea parlamentarului nu a fost construit de acesta, ci conform declaraţiei de avere, a fost cumpărat în anul 2004. Aici a funcţionat cabinetul medical oftalmologic al soţiei parlamentarului.

Acţiunea în forţă a Primăriei s-a oprit brusc când proprietarii construcţiilor au contestat în instanţă notificările. În cele din urmă, Primăria a câştigat procesele, dar demolarea clădirilor a fost dată uitării.

Paradoxurile primarului Ionuţ Pucheanu

 

Pe 27 iulie 2017, actualul primar al municipiului Galaţi, social-democratul Ionuţ Pucheanu, a anunţat, în plenul şedinţei Consiliului Local, că s-au alocat de la bugetul local 150.000 de lei pentru săpături arheologice la Cavoul roman, pentru ca, după explorare, monumentul istoric să poată fi pus în valoare aşa cum merită.

O lună mai târziu, totprimarul Pucheanu a iniţiat şi supus aprobării aleşilor, două hotărâri care pregătesc vânzarea terenurilor din zona Cavoului roman.

Un punct gospodăresc a fost amenajat pe platforma de beton sub care se afla îngropat Cavoul Roman

Prin Hotărârea nr. 429 din 31 august 2017, aleşii au modificat Hotărârea 314 din 2010, diminuând suprafaţa de teren trecută din domeniul public în privat de la 628,43 metri pătraţi la 596 metri pătraţi. Iată şi motivul: „Prin HCL nr. 314 s-a aprobat trecerea suprafeţei de 628,43 metri pătraţi de teren din domeniul public în domeniul privat al municipiului Galaţi, teren deţinut cu contracte de închiriere, respectiv, concesiune. În vederea continuării procedurilor privind vânzarea unor categorii de terenuri proprietatea privată a municipiului Galaţi, s-a solicitat individualizarea suprafeţelor de teren pentru toţi deţinătorii din strada Oţelarilor, zona blocurilor D14-D16. În acest sens s-a întocmit o documentaţie cadastrală din care s-a constatat că suprafaţa totală ocupată de construcţii pentru care există în derulare contracte de închiriere, respectiv, concesiune este de 596 metri pătraţi. Urmare a acestui fapt se impune modificarea HCL nr. 314/2010”, se arată în expunerea de motive a hotărârii pe care aleşii au votat-o în unanimitate. Deşi e greu de spus că ştiau despre ce este vorba.

Terenul de sub clădirile în dosul cărora se află Cavoul Roman a fost transferat din domeniul public în domeniul privat

Discuţii a stârnit, însă, Hotărârea nr. 430 privind dezlipirea în şapte loturi a terenului în suprafaţă de 1.027 metri pătraţi, aferent blocurilor D14-D16. Expunerea de motive precizează clar că e vorba tot de continuarea „procedurilor privind vânzarea”. Decanul Facultăţii de Istorie din Galaţi, consilierul local PNL Ion Cordoneanu, a întrebat dacă nu ar fi normal ca mai întâi să fie scos de sub gunoi situl arheologic, şi abia apoi să se facă demersurile pentru vânzare.

„Cavoul roman e în apropierea lotului acesta. Consiliul Local poate dezmembra terenuri ale municipalităţii ori de câte ori e nevoie. Nu e absolut nicio problemă ca în locul unui lot de 1.027 metri pătraţi să avem şapte loturi mai mici. Şi dacă nu se diviza, terenul se putea vinde în tot sau în parte, la cererea celor care au ridicate edificii pe terenul respectiv şi au contracte legale şi în vigoare. Urmează, într-o etapă viitoare, o eventuală vânzare sau nu, care va fi supusă tot votului dumneavoastră!”, a replicat primarul Pucheanu. Hotărârea de lotizare a terenului a fost aprobată de aleşi.

„Şi dacă vom excava şi nu vom mai găsi nimic şi e doar un mit frumos?! E şi aceasta o posibilitate!”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu când l-am întrebat dacă demersurile pentru punerea în vânzare a terenurilor din jurul Cavoului Roman nu contravin intenţiilor de a pune în valoare monumentul.

Nimeni nu ştie cu exactitate unde e Cavoul

În octombrie 2017, Primăria municipiului Galaţi a încheiat cu Muzeul de Istorie din Galaţi un contract în valoare 149.500 de lei fără TVA, pentru servicii de cercetare arheologică preventivă la Cavoul roman. În caietul de sarcini al achiziţiei publice scria că se doreşte „efectuarea de investigaţii geo-fizice şi cercetări arheologice preventive (pe o suprafaţă de 1.780 mp), care „să analizeze starea în care se află monumentul istoric”, precum şi „identificarea tuturor obiectivelor de intervenţie, pentru punerea în valoare a patrimoniului arheologic”.

 

Placa de beton a fost spartă anul trecut

Tot în octombrie anul trecut a fost împrejmuit arealul unde se crede că ar fi Cavoul roman. Şi spunem asta pentru că nimeni nu ştie, cu exactitate, unde este poziţionat monumentul, pentru că în 1974, când a fost descoperit, nu s-a realizat ridicare topometrică. Mai mult, se bănuieşte că un colţişor din cavou ar putea să fie sub unul dintre spaţiile comerciale. Motiv pentru care Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi consideră întregul teren liber dintre cele două blocuri D14 – D16 sit arheologic şi monument istoric.

Tot în luna octombrie, după ce s-a obţinut autorizaţia de supraveghere arheologică, placa de beton sub care a fost îngropat Cavoul roman a fost spartă pentru a permite începerea cercetărilor arheologice preventive, iar punctul de colectare a gunoiului care a stat, atâta amar de vreme, pe Cavoul roman a fost şi el îndepărtat. Totul în aşteptarea aprobării Ministerului Culturii pentru cercetări arheologice preventive. Numai că, din nesimţire sau din obişnuinţă, gălăţenii preferă fie să arunce gunoaiele peste gard, fie să lase sacii de gunoi lângă gard, motiv pentru care locul s-a umplut de mizerie. Lipsit de placa de beton care îl mai proteja, e greu de spus în ce măsură apa zăpezii şi a ploilor din toamnă, iarnă şi primăvară, care s-a infiltrat în pământ, a afectat monumentul. Dar asta se afla în urma săpăturilor arheologice, pentru care Muzeul de Istorie aşteaptă câteva zile de vreme bună, fără ploi.

 

Priveliștea din spatele gardului. Aici ar urma să înceapă săpături arheologice preventive
Gunoaie vechi și noi azvârlite de gălățeni pe pământul decopertat

Cât despre temerile multora dintre gălăţeni care susţin că, de îndată ce se vor încheia săpăturile arheologice se va încerca mutarea Cavoului roman, primarul Ionuţ Pucheanu susţine că acest fapt nu este posibil: „Dacă cineva reuşeşte performanţa asta, chapeau! Mi-e greu să cred că e posibil să iei bucăţică cu bucăţică şi s-o duci! Nu cred că lumea mută piramida mai la stânga, mai aproape de Nil, sau mai departe de Nil pentru că incomodează. Dacă acolo strămoşii noştri au construit, cred că acolo îi e locul, din punctul meu de vedere”.

 

 

Foto: Anca Melinte

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata