Ordonanța austerității, pe care Guvernul Ciolacu 2 intenționează să o adopte până la finalul anului, sancționează disciplinar pe judecătorii care nu respectă tranșele anuale în cazul proceselor care au ca obiect drepturi salariale restante. Șeful CSM, al instanței supreme sau procurorul general al României vor fi cercetați disciplinar dacă forțează plata integrală a acestor sume. Dispar diurnele de 10.000 de lei pentru oamenii de „casă” ai sistemului.
La articolul 8 , alineat 1, din ordonanța amintită, Guvernul stabilește condițiile pentru încasarea veniturilor stabilite prin hotărâri judecătorești, plăți restante, în 5 tranșe anuale în valoare de 5, 10, 25, 25, 35 la sută din sumele câștigate în instanță.
Urmează un alt articol care arată că „nerespectarea prevederilor de către judecătorii responsabili cu gestionarea unor dosare având ca obiect sumele prevăzute la alin.(1) sau de către executorii judecătorești care îndeplinesc acte de executare silită a unor titluri executorii având ca obiect sumele prevăzute la alin.(1) constituie abatere disciplinară prevăzută la art. 271 lit. s) din Legea nr.303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor și, după caz, la art. 71 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
Cercetați disciplinar dacă cer bani în plus
Mai mult, „nerespectarea prevederilor alin. (1) – (6) de către ordonatorul principal de credite și conducătorul compartimentului financiar-contabil constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii”. Acest din urmă articol este dedicat șefilor instanței supreme, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sau procurorului general al României care anul acesta au insistat să plătescă judecătorilor și procurorilor toate sumele restante într-o singură tranșă. În acest sens, la rectificarea bugetară au cerut majorarea bugetelor instanței supreme, CSM și Parchetului General cu aceste sume, pe motiv că reprezintă arierate. Astfel, guvernul Ciolacu 1 a eliberat din fondul de rezervă sute de milioane de lei pentru plata acestor drepturi salariale.
De remarcat este faptul că doar angajații anumitor instituții au beneficiat de aceste sume, cum ar fi Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), CSM, sau câțiva președinți de Curți de Apel din țară care au împărțit bugetele în funcție de interesele imediate.
Adio delegări sau detașări pe 10.000 de lei/lună
Delegarea, o altă metodă de a suplimenta veniturile magistraților, se limitează drastic, ea fiind de 23 de lei/zi. În prezent, magistrații beneficiază pe perioada delegării sau detașării de „diurnă în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară” care se ridică în unele cazuri la echivalentul a peste 2.000 de euro net pe lună. Acest articol din OUG nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției nu a fost abrogat prin ordonanța austerității.
„Persoana detaşată într-o localitate situată la o distanţă cuprinsă între 5 şi 50 km de localitatea în care îşi are locul permanent de muncă beneficiază de o indemnizaţie de detaşare în cuantum de 23 lei/zi”, se arată în HG 714 din 2018, normă la care face trimitere ordonanța austerității.
OUG în dezbatere nu spune nimic despre Inspecția Judiciară, angajați care beneficiază automat de indemnizație de delegare sau detașare de 2 % din indemnizația brută lunară.
Fenomenul delegărilor inexplicabile
Delegările sau detașările în cadrul sistemului judiciar contra unor sume consistente de bani sunt cele mai eficiente metode de control asupra celor delegați sau detașați.
În octombrie PRESShub a cerut Curții de Apel București să-i spună câți judecători au fost delegați la această instanță la cererea conducerii. Dintre cele 218 de posturi de judecători cât prevede schema de funcții, 40 sunt delegați, adică aproape 20 la sută.
Aceștia, dacă nu au domiciliul stabil din cartea de identitate în Capitală, primesc diurnă de delegare de aproximativ 10.000 de lei net pe lângă salariu.
Alte prevederi ale OUG
Ordonanța austerității mai prevede creșterea impozitului pe dividend de la 8 la 10 la sută, eliminarea facilităților de care beneficiază angajații din IT, construcții, agricultură și industrie alimentară, introduce impozitul pe construcții speciale.
Totodată, ordonanța stabilește că pensiile magistraților, diplomaților, personalului navigant nu vor mai fi indexate cu rata inflației în 2025.
