Ordonanța „trenuleț”. Marcel Ciolacu: „un comportament economic iresponsabil ar însemna scăderea ratingului de ţară”.
Ordonanța „trenuleț” are drept obiective „stoparea creşterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB (19 miliarde de lei) şi majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale din PNRR”, informează AGERPRES.
Premierul a anunțat că aceasta este cea mai bună variantă în condițiile date, pentru că „un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea ratingului de ţară, alungarea investitorilor şi împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente şi şomaj pentru foarte mulţi români”, a declarat Ciolacu.
În noul departament „se va lucra pro bono”
De asemenea, această ordonanță anunță înghețarea angajărilor la stat în 2025, desființarea și comasarea unor instituții publice și înființarea unui „Departament pentru Eficientizarea Activităţii Guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor”, a declarat Marcel Ciolacu. Noul departament urmează să fie format din specialiști și „se va lucra pro bono”, a adăugat premierul.
Nu va crește TVA-ul și nici impozitul pe profit sau pe venit, însă se elimină „toate facilităţile fiscale şi creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi, pentru a evita un şoc în economie. Vor fi afectate circa 30.000 de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat”, a declarat premierul Ciolacu, potrivit AGERPRES.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO)
Ordonanța austerității cunoscută sub numele de “Ordonanța trenuleț” este o cârpeală care nu rezolvă problemele legate de reducerea deficitului bugetar excesiv cu care se confruntă România. Pentru asta este nevoie de un program de reforme bazat pe dezvoltare economică şi reducerea cheltuielilor publice şi a birocraţiei în administraţie.
După 35 de ani de la revolutia din decembrie, 1989 si de la căderea comunismului, România este încă un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, programul de guvernare trebuie să pornească de la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
-Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în fiecare an de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze.
Ba mai mult, reforma administrativ-teritorială prin comasarea judetelor ar contribui automat la reducerea numărului instituțiilor publice deconcentrate și alte structuri din subordinea ministerelor sau a altor organe ale administrației publice centrale, care în prezent sunt răspândite în cele 41 de judete.