Orientul Mijlociu și rețelele României în zonă

Data:

spot_img

România se află printre furnizorii de informații din Orientul Mijlociu pentru NATO. Reuven Azar, fostul ambasador israelian la București, a declarat că România a ajutat „din culise” la eliberarea unor ostatici din Gaza.

Cel mai recent conflict din regiune a început în octombrie anul trecut, când gruparea teroristă Hamas a distrus mai multe așezări evreiești, a masacrat circa 1200 de persoane și a răpit  250, inclusiv copii, femei, persoane în vârstă. Armata israeliană a ripostat prin bombardamente de amploare asupra Fâșiei Gaza. E considerat cel mai grav conflict care antrenează Israelul, după Războiul de Yom Kippur de acum 50 de ani, când o coaliție de state arabe, conduse de Egipt și Siria, au atacat Israelul. România era deja implicată în Orientul Mijlociu în 1970, când Ceaușescu avea relații apropiate cu președintele Egiptului Anwar Sadat, dar fusese primit și de Golda Meir, șefa de guvern a Israelului. Documentele de arhivă arată că Bucureștiul negocia o apropiere între cele două părți. Mai târziu, în 1977, ministrul israelian al Apărării Moshe Dayan a declarat că România a mediat între Tel Aviv și Cairo „într-o manieră semioficială”, convingând cele două părți să continue convorbirile între emisarii serviciilor de informații, în România și în Maroc, în ciuda stării de război existente.

Citește și: Cum vrea Rusia să ne facă să nu mai ținem cu Ucraina

Declasificarea în urmă cu 12 ani a documentelor secrete din Israel legate de implicare României în zonă, scoate la iveală că premierul Menachem Begin dezvăluia la o ședință de guvern din 4 septembrie 1977 că Nicolae Ceaușescu i-ar fi spus că președintele Egiptului e pregătit pentru o întâlnire între reprezentanții celor două țări. În urma negocierilor iniţiate după mesajul intermediat de România, Israelul a semnat, în 1979, un tratat de pace cu Egiptul, conform Acordurilor de Pace de la Camp David. În relaţia cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei şi cu Autoritatea Palestiniană, Israelul nu a luat în seamă ideea Bucureștiului de a recunoaşte statul palestinian.

Bucureștiul a recunoscut statul Israel (anunțat de Ben-Gurion pe 14 mai 1948) la mai puțin de o lună de la declararea independenței sale, adică pe 11 iunie 1948. Palestina și-a declarat independența pe 15 noiembrie 1988, iar România s-a grăbit să i-o recunoască a doua zi. Statele din lagărul socialist s-au aliniat în spatele palestinienilor pentru a-și demonstra opoziția față de susținerea dată israelienilor de americani în special, și de Occident în general.

Continuarea, în Dw.ro

Citește și: Restaurația din justiție, sprijinită de UE?

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Sergiu Toader: Politica, un eșec al presei. Din presă în politică, niciodată invers – Partea II

Migrația jurnaliștilor români către politică a început relativ recent,...

Republica Moldova între Est și Vest: o analiză post-alegeri

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, desfășurate pe 20 octombrie...

Prezidențiabili vulnerabili și o campanie murdară?

Susținătorii prezidențiabililor sunt mai bine pregătiți decât candidații. Sandalurile...