Controversele Olimpiadei, de data aceasta, de ordin identitar – cu puțin ajutor de la Moscova

Controversele Olimpiadei, de data aceasta, de ordin identitar – cu puțin ajutor de la Moscova. Jocurile Olimpice de la Paris nu au fost numai despre lupta pentru medalii, calitatea apei râului Sena și măsurile de securitate. Au fost și prilej de controverse. N-ar fi prima oară.

Nu odată, arena olimpică a fost scena unor confruntări politice de proporții. De la bătaia generalizată din jurul bazinului de polo între sportivii unguri și cei sovietici ( Melbourne 1956) la marile boicoturi de la edițiile Moscova 1980 și Los Angeles 1986.

De la rivalitățile din interiorul lagărului socialist, expuse la competiția de gimnastică din 1980 sau la meciurile de hochei de la olimpiadele de iarnă, dintre URSS și Cehoslovacia. Și, mai recent, refuzul unor sportivi din țări musulmane de a se confrunta cu cei israelieni.

Ceva nou s-a întâmplat la Paris: de data aceasta, diviziunile nu s-au mai manifestat între națiuni sau sisteme politice rivale. Ci au brăzdat interiorul societăților.

Pentru prima data, Jocurile Olimpice au fost marcate de rupturi culturale și identitare. La amplificarea acestor diviziuni a contribuit din plin propaganda rusă, după cum arată un studio al EUvsDisinfo, organizmul antidezinformare al Uniunii Europene.

Experții au studiat un mare număr de entități media legate de Kremlin care au răspândit mesaje de dezinformare legate de Jocurile Olimpice.

Temele și direcțiile de comunicare au fost atent alese, pentru a produce efecte maxime în rândul opiniei publice.

Controversa Imane Khelif: când bați o sportivă din Rusia

Unul dintre aspectele cele mai controversate a fost cel al campioanei olimpice la box, algeriana Imane Khelif, despre care s-a spus că nu ar fi trebuit să concureze deoarece nu ar fi femeie.

Comentatorii pro-Kremlin au atacat-o pe boxera algeriană, susținând fără dovezi că este bărbat.

Controversa datează de anul trecut, când Khelif a învins la New Delhi un o sportivă din Rusia, neînvinsă anterior, spune EUvsDisinfo.

Câteva zile mai târziu, Asociația Internațională de Box, sau IBA, dominată de ruși, a susținut că un testgenetic ar fi arătat că Khelif are cromozomi XY, specific masculini. Dar nu nu au fost date niciodată detalii specifice despre test.

Citește și: „Planul Simion”. Ce a înțeles liderul AUR înaintea noastră

În 2023, Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a retras recunoașterea IBA din cauza acuzațiilor de lungă durată legate de corupție.

Recent, președintele IBA, rusul Umar Kremlev, s-a referit la președintele CIO, Thomas Bach, numindu-l „un șef sodomit”. Apoi, într-o conferință de presă simbolică din 5 august, Kremlev a promovat narațiuni de dezinformare pro-Kremlin despre ceremoniile de deschidere ale Jocurilor.

Alte narațiuni rusești legate de Olimpiada 2024

Prima mare narațiune fost legată de absența Rusiei la Jocurile Olimpice de la Paris.

Potrivit surselor rusești, aceasta nu ar putea avea nimic de-a face cu invadarea pe scară largă a Ucrainei. Potrivit celor răspândite de mediile pro-Kremlin, sportivii ruși nu au putut concura sub steagul Rusiei deoarece UE și țările europene sunt naziste și rusofobe.

Încă o dată, Kremlinul agresor s-a prezentat drept victim, conchide organismal European antidezinformare.

A doua narațiune susține că Satan însuși concurează la jocurile de la Paris, câștigând toate medaliile de aur.

În acest caz, homofobia pro-Kremlin și antisemitismul flagrant înlocuiesc toate discuțiile despre rusofobie.

Această narațiune „satanismului” s-a concentrat asupra scenei neconvenționale de la ceremonia de deschidere: o portretizare a lui Dionysos, zeul grec al festivităților și al vinului, sosind la un festival păgân.

La urma urmei, Jocurile Olimpice își au originile la grecii antici. Unii au perceput totuși scena ca o batjocură de pictura lui Leonardo da Vinci, „Cina cea de taină” și a creștinismului în sens mai larg.

Cu toate acestea, organizatorii francezi au insistat că nu intenționau să ofenseze credința nimănui.

Dar sursele rusești au insistat pe faptul că Rusia oricum nu avea de ce să meargă la Jocurile Olimpice de la Paris, deoarece evenimentele sportive desfășurate în Rusia au fost întotdeauna mai bune.

Citește și: Scrisoare către diasporeanul șoșocar

Propaganda rusă a insistat asupra organizării impecabile de la Jocurile Olimpice de la Soci din 2014 și Cupa Mondială de Fotbal din 2018.

Deloc surprinzător, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a numit (jocurile de la Paris „patetice” în comparație cu evenimentele sportive anterioare desfășurate în Rusia.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!