Alexandru Dimitriu este jurist și candidează din partea USR pentru un post de deputat în București. PRESShub i-a adresat un set de întrebări centrate pe problemele din sistemul judiciar, temă evitată de candidați în această campanie și de marea majoritate a mass-media.
PRESShub: Funcționează justiția în România? S-a vorbit prea mult despre justiției, ar trebui lăsată în pace așa cum spune Marcel Ciolacu, președintele PSD?
Alexandru Dimitriu: Justiția funcționează din rău în mai rău. Cauzele sunt multiple, însă două sunt problemele majore: 1. Cadrul legislativ, care s-a înrăutățit mult în ultimii 4 ani – Legile justiției, secția specială, prescripția răspunderii penale.
Practic, dorința lui Liviu Dragnea din anii 2017-2020 s-a înfăptuit cu mâna PNL și a lui Iohanis. A doua mare problemă este legată de subfinanțarea sistemului – nebugetarea posturilor de magistrați, grefieri și auxiliari, respectiv lipsa investițiilor în infrastructura judiciară.
PRESShub: Legile justiției ar trebui modificate pentru o reformă de substanță a sistemului de justiție? Sunteți de acord cu revenirea la legislația de dinainte de 2018, când regulile au fost schimbate de PSD?
Alexandru Dimitriu: Nici legislația dinainte de 2018 nu era fără cusur, putea și trebuia să fie îmbunătățită. Lucrul ăsta nu s-a întâmplat. Legile justiției au suferit involuții successive. Atât în epoca Dragnea cât și în epoca Iohannis, PSD PNL. Toate modificările au fost făcute astfel încât justiția să se poticnească și să fie controlată politic. Justiția s-a baronizat, toată puterea e deținută în mâna câtorva oameni.
Au făcut în așa fel încât să nu fie destui procurori care să poată ancheta cauzele de corupție, DNA să fie slăbită, iar magistrații să fie anchetați de o structură total ineficientă, numirile sefilor de instanța să se facă în mod arbitrar. Toate aceste modificări au pus justiția pe butuci.
PRESShub: Cum vă explicați faptul că de când magistrații nu mai sunt anchetați de DNA a dispărut corupția din magistratură?
Alexandru Dimitriu: Pentru că structura nou înființată de Predoiu, care a luat locul secției speciale înființate de Dragnea, este total ineficientă. Normal ar fi fost ca faptele de corupție din magistratură să fie cercetate tot de către DNA, singurul parchet cu procurori specializați în cercetarea faptelor de corupție, iar conducerea DNA să fie una profesionistă și imparțială, care să nu facă jocuri politice. Corupția din justiție nu a dispărut, dimpotrivă, a crescut, doar că nu este descoperită și combătută.
PRESShub: Ar trebui ca numirile procurorilor șefi să fie condiționate de avizul pozitiv al Secției pentru procurori din CSM? Sunt mandatele acestora prea scurte?
Alexandru Dimitriu: În acest moment avizul CSM – secția pentru procurori este unul consultativ. Numirea procurorilor devine astfel eminamente una politică. Este periculos ca doar politicienii să aleagă șefii parchetelor, iar CSM să aibă rol decorativ. Mandatele procurorilor șefi sunt relativ scurte, ar trebui să existe un singur mandat, între 3 și 5 ani, fără posibilitatea reînnoirii.
PRESShub: Pe o scară de la 1 la 5, cât sunteți de mulțumit de activitatea procurorului șef al DNA? Dar de cea a procurorului general al României?
Alexandru Dimitriu: Sunt total nemulțumit. Nemulțumirea mea nu vine dintr-o analiză subiectivă, ci dintru-una obiectivă. Care sunt cazurile mari de corupție instrumentate de parchete? Care sunt condamarile obtinute de procurori? A dispărut corupția? A dispărut crima organizată? Evindent că răspunsul este negativ. De fapt a dispărut profesionismul de la vârful parchetelor. Motivul fiind că procurorii șefi au fost numiți politic și acestia servesc interesele celor care i-au numit.
PRESShub: Considerați că marile Parchete DNA, DIICOT, PG s-au implicat în campania electorală și au deschis dosare cu iz politic?
Alexandru Dimitriu: Din nefericire, da. Putem pune în această categorie si CCR care a scos din joc un candidat, în baza unei decizii ce frizează ridicolul juridic, prin votul judecătorilor CCR numiți de PSD. În felul acesta au încercat sa îi creeze un avantaj electoral lui Ciolacu, ajutându-l pe Simion. Ciolacu poate câștiga președinția dacă în turul 2 intră Simion. În rest, putem da exemplul cazului de plagiat a lui Ciucă. În mod convenabil, exact când se analiza plagiatul lui Ciuca un procuror, pe numele său Voineag, pornește o anchetă prin care sigilează toate documentele aferente doctoratului lui Ciucă și astfel este blocată cercetarea administrativă a plagiatului. Pe urmă, printr-o coincidență stranie, Voineag este numit Procuror Sef DNA. Convenabil, nu?
PRESShub: Din punctul dumneavoastra de vedere, un judecător din România ar trebui să aplice dreptul național sau dreptul Uniunii Europene, potrivit interpretărilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)?
Alexandru Dimitriu: Judecătorul din România trebuie să respecte Constituția și legile României. În constituție se menționează că CEDO și legislația UE se aplică cu prioritate în fața legislației naționale. Acest fapt presupune că, ori de câte ori prevederile legale interne contravin reglementărilor din CEDO și din legislația UE, acestea din urmă se vor aplica cu prioritate, judecătorul fiind obligat să îndepărteze de la aplicare legislația internă. Această obligație a judecătorului este consacrată și în Codul civil, Codul de procedură civilă, respectiv în Codul penal și Codul de procedură penală.
PRESShub: Care este părerea dumneavoastră față de numărul de mandate ale șefilor serviciilor secrete și ce ati schimba în legea 51/1991 privind securitatea națională?
Alexandru Dimitriu: Este inacceptabil ca un serviciu secret să fie condus zeci de ani de aceeași persoană. Avem cazul SPP în care dl Pahontu a deținut funcția de director SPP timp de aproape 20 de ani, iar acum a ieșit la pensie pentru a fi numit tot director în cadrul SPP. În felul acesta se poate aduna excesiv de multă putere în mâinile unui singur om, iar această putere poate fi folosită în mod nelegitim.
În afara limitarii tuturor mandatelor șefilor de serviciu, chestiunea de bază care trebuie avută într-o viitoare reforma a serviciilor este instituirea unui control civil real asupra acestor instituții. Acum acest control nu se realizează, dimpotrivă, serviciile îi controlează pe politicieni și se implică în jocul politic. Serviciile au devenit stat în stat și au tendința de a abuza de puterea lor. Societatea civilă trebuie să aibă acces la informațiile de bază care vizează aceste instituții. Acum serviciile sunt total opace, totul este secretizat, este o manie a secretizarii și, în umbra acestei secretizari, se creează germenele abuzului. România nu trebuie condusă de servicii, ci de civili.
PRESShub: Daca veti fi ales deputat de București veti vota pentru sau contra desființării gardului de beton care înconjoară Casa Poporului?
Alexandru Dimitriu: Da. Îmi doresc să redăm Bucureștiului acest spațiu verde, împreună cu spațiul verde din fața Academiei Române, care este vizavi de Casa Poporului.
PRESShub: Ce vă recomandă pentru a fi ales în Camera Deputaților? De ce un alegător ar pune ștampila pe numele dumneavoastră? Ce calități superioare aveți in comparație cu contracandidații dumneavoastră?
Alexandru Dimitriu: În primul rând trebuie menționat că mi-am făcut o carieră în avocatură – 17 ani – am fost cadru didactic asociat la Facultatea de Drept a Universității București, cu un doctorat pe bune în Dreptul Afacerilor și sunt autorul a 7 cărți de specialitate și al 20 de articole în revistele de profil juridic.
Am dovedit profesionalismul meu în privat și îmi doresc să folosesc această experiență în Parlamentul României. Din punct de vedere politic am fost secretar de stat în Ministerul justiției în cele 8 luni în care USR a fost la guvernare și am fost consilier local în Consiliul Local Sector 5.
(Acest material a fost comandat de Uniunea Salvați România. CMF: 11240015)
