Alin Stoica este jurist și candidează din partea USR pentru un post de deputat în București. Presshub i-a adresat un set de întrebări centrate pe problemele din sistemul judiciar, temă evitată de candidați în această campanie și de marea majoritate a mass-media.
PRESShub: Funcționează justiția în România? S-a vorbit prea mult despre justiției, ar trebui lăsată în pace, așa cum spune Marcel Ciolacu, președintele PSD?
Alin Stoica: Justiției i-a fost pus căpăstru de către politicienii PSD și PNL și o folosesc în interes propriu. Ne trebuie o justiție independentă, competentă și cu capacitatea de a face dreptate.
Fără o justiție independentă, nu putem avea o societate democratică.
În acest moment, cel care controlează Parlamentul controlează totul, inclusiv justiția. Separarea puterilor în stat a dispărut. Pentru a reveni la o democrație funcțională, în care cele trei puteri din stat sunt în echilibru, este necesar să întărim independența și capacitatea instituțională a justiției din România.
PRESShub: Legile justiției ar trebui modificate pentru o reformă de substanță a sistemului de justiție? Sunteți de acord cu revenirea la legislația de dinainte de 2018, când regulile au fost schimbate de PSD?
Alin Stoica: Legile justiției trebuie modificate. Nu cred că ar trebui să revenim la niște formule care erau și ele perfectibile.
Trebuie să facem acele modificări legislative care reduc dependența justiției de policitieni și democratizează procesul decizional și de promovare a liderilor în interiorul corpului magistraților – alegerea membrilor CSM, numirea procurorilor, cariera magistraților, cercetarea faptelor penale săvârșite de magistrați.
Totodată, trebuie să se acorde sprijin pentru creșterea capacității instituționale, în așa fel încât actul de justiție să se înfăptuiască în timp util.
Nu în ultmul rând, trebuie reluată lupta anticorupție, iar asta depinde de întărirea instituției DNA și de creșterea independenței magistraților care anchetează și judecă cazurile de corupție.
PRESShub: Cum vă explicați faptul că de când magistrații nu mai sunt anchetați de DNA a dispărut corupția din magistratură?
Alin Stoica: Ar fi o naivitate să credem că, după ciuntirea competenței DNA și înființarea SIIJ pe vremea lui Florin Iordache, corupția din justiție a dispărut peste noapte. Situația stă exact invers, avem din ce în ce mai multă corupție în magistratură, neanchetată.
Apariția SIIJ în Epoca Dragnea și, ulterior, înlocuirea sa cu SIIJ-ulețele lui Predoiu asta au urmărit: să pună batista pe țambal, să îi protejeze pe magistrații corupți care fac pe plac unor politicieni și magnați care încalcă legea. Cât timp DNA a avut o conducere onestă și eficientă și a putut ancheta magistrați aveam în fiecare an condamnări, iar asta îi mai descuraja pe unii.
E important ca, odată cu întărirea și asigurarea independenței DNA, competența de a cerceta infracțiunile din justiție să revină la DNA.
PRESShub: Ar trebui ca numirile procurorilor șefi să fie condiționate de avizul pozitiv al Secției pentru procurori din CSM? Sunt mandatele acestora prea scurte?
Alin Stoica: În mod ideal, mecanismul de numire al procurorilor șefi ar trebui să fie cât mai puțin dependent de voința politicienilor. Acum doar politicienii decid, ministrul justiției selectează, președintele numește. Ar trebui diminuată această putere a politicului pentru că acum, magistrații nu au niciun cuvânt de spus.
Sunt mai multe variante prin care procedura poate fi îmbunătățită: avizul negativ al secției pentru procurori din CSM să fie conform, cu condiția ca și mecanismul de alegere și numire al membrilor CSM să fie unul cât mai reprezentativ pentru corpul magistraților. În acest caz, ministrul justiției ar trebui să vină cu o altă propunere către președinte. Acesta ar fi un filtru eficient.
O altă variantă ar putea fi ca selecția și propunerea să se facă de către magistrați, dintre acei magistrați care întrunesc anumite condiții de experiență și recunoaștere profesională și de probitate morală. Pentru a contrabalansa puterile în stat, în această formulă, președintele ar trebui să rămână cu atributul numirii.
În orice caz, o schimbare a acestei proceduri ar trebui să fie verificată de Comisia de la Veneția și GRECO. Pentru aceste funcții de conducere ar trebui să existe un singur mandat, fără posibilitatea reînnoirii, cu o durată mai lungă, spre ex 4 ani în loc de 3.
PRESShub: Pe o scară de la 1 la 5, cât sunteți de mulțumit de activitatea procurorului șef al DNA? Dar de cea a procurorului general al României?
Alin Stoica: Activitatea DNA este extrem de firavă în ultimii 3 ani, așadar și nota pentru conducărul instituției este mică: 2
Activitatea parchetului general pare ceva mai bună decât cea a DNA, dar nu răspunde încă suficient nevoilor pe care societatea le are în acest moment. Fazele de cercetare și urmărire penală durează enorm pentru cele mai banale cazuri, ceea ce duce practic la nerealizarea actului de justiție. Nota 3 cu indulgență, pentru că nu vedem rezultate în privința combaterii corupție din justiție.
PRESShub: Considerați că marile Parchete DNA, DIICOT, PG s-au implicat în campania electorală și au deschis dosare cu iz politic?
Alin Stoica: Sunt indicii în acest sens, din păcate. Câtă vreme justiția este aservită partidelor politice, astfel de suspiciuni nu pot să nu apară. Dosarele penale care apar în mod convenabil în timpul unor campanii electorale pentru ca apoi să fie clasate pentru că fapta nu există, conduc spre presupunerea că unii procurori răspund unor comenzi politice.
Deși o largă majoritate a magistraților este corectă, aceste incidente aruncă o umbră asupra activității întregii justiții.
Restabilirea independenței justiției va duce, cu siguranță, la dispariția acestor ”coincidențe” și ”umbre”.
PRESShub: Din punctul dumneavoastra de vedere, un judecător din România ar trebui să aplice dreptul național sau dreptul Uniunii Europene, potrivit interpretărilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)?
Alin Stoica: Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, nu mai există nicio diferență între dreptul intern și cel al UE. România și-a asumat aplicarea dreptului UE, de aceea legislația internă a fost armonizată pentru a fi în concordanță cu normele europene. În mod constant, CJUE a arătat că instanțele din România trebuie să aplice cu prioritate normele comunitare, în rarele cazuri în care normele interne contravin acestora.
Această soluție este una logică, de vreme ce România este parte a Uniunii Europene, deci parte în procesele de elaborare și de aprobare a legislației comunitare, de creare a dreptului UE. Această soluție nu contravine ideii de suveranitate, dimpotrivă, este o expresie a ei, de vreme ce preeminența dreptului european este recunoscută chiar de Constituția României.
PRESShub: Care este părerea dumneavoastră față de numărul de mandate ale șefilor serviciilor secrete și ce ati schimba în legea 51/1991 privind securitatea națională?
Alin Stoica: Legea privind securitatea națională, precum și legile de funcționare ale tuturor serviciilor de informații trebuie modificate în sensul întăririi controlului civil asupra acestora, respectiv controlul parlamentar prin comiisile de specialitate.
Astfel, deciziile de numire și demitere trebuie să fie parte a unui proces în care Parlamentul să aibă rolul cel mai important.
De asemena, pentru a putea avea un control afectiv asupra activității serviciilor secrete, parlamentarii care fac parte din comisiile de control trebuie să aibă acces neîngrădit la documentele cu caracter de secret de stat, în condițiile legii.
Conducătorii instituțiilor trebuie să aibă obligația să se prezinte ori de câte ori sunt chemați, la ședințele comisiilor de specialitate, pentru a prezenta informațiile necesare.
Numărul şi durata mandatelor directorilor serviciilor de informații au o importanță secundară în acest moment, dar o limitare ca durată și număr este, desigur, în linie cu exercitarea unui control efectiv al Parlamentului asupra serviciilor secrete.
PRESShub: Daca veti fi ales deputat de București veti vota pentru sau contra desființării gardului de beton care înconjoară Casa Poporului?
Alin Stoica: DA! Spațiul verde imens din jurul Palatului Parlamentului trebuie redat comunității. Oamenii din București pot să aibă un nou parc prin această simplă decizie .
PRESShub: Ce va recomandă pentru a fi ales în Camera Deputaților? De ce un alegător ar pune ștampila pe numele dumneavoastră? Ce calități superioare aveți in comparație cu contracandidații dvs?
Alin Stoica: Eu am ales să intru în politică destul de târziu în viață, la peste 40 de ani. Până atunci am considerat că dacă fiecare își face cât mai bine treaba la el în curte și va inspira câțiva oameni în jur să facă la fel, lucrurile se vor rezolva. Nu a fost însă așa, din păcate.
În activitatea mea am avut, la un moment dat, contact direct cu politicul, atât în Guvern cât și în Parlament. Am constatat că există o distanță mare între oamenii pe care îi vedeam în jurul meu și îi consideram buni profesioniști și buni cetățeni și oamenii care ne conduc. Aceștia din urmă sunt în mare măsură oameni cu o instruire precară, fără niciun merit profesional, fără busolă morală. Impostori.
Am decis să intru în politică pentru a schimba modul în care se face politică, pentru a putea promova oameni de calitate – atât profesional cât și moral – și oameni care au voința de a schimba lucrurile în bine pentru comunitate, pentru a oferi cetățenilor posibilitatea de a nu mai pune ștampila pe impostori.
Cred că diferența cea mai mare între politicienii USR în general și majoritatea politicienilor din alte partide este legată de raportarea acestora la datoria morală față de comunitate și țară, la noțiunile de cinste și de dorința acestora de a aduce România în secolul XXI din toate punctele de vedere.
Am condus filiala USR a sectorului 6 și am promovat oamenii din USR în conducerea sectorului. Consilierii și viceprimarul USR au reușit în acești ultimi 4 ani să contribuie decisiv la schimbarea la față a Sectorului 6. Dacă am putut face asta într-un sector în care nu am avut primarul, putem face asta și la nivel național, cu atât mai mult cu cât vom avea și președintele.
(Acest material a fost comandat de Uniunea Salvați România. CMF: 11240015)
