Armenia și Azerbaidjan negociază un tratat de pace după războiul din 2020 pentru Nagorno-Karabah. Rusia, până acum concentrată pe conflictul din Ucraina, își redirecționează atenția spre Caucazul de Sud, interferând în aceste discuții de pace.
La patru ani de la încetarea confruntărilor militare asupra regiunii Nagorno-Karabah dintre Armenia și Azerbaidjan, șansele de a încheia o pace durabilă între cele două state sunt în scădere, potrivit Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa. Armenia speră ca un acord de pace să fie semnat cu țara vecină până în luna noiembrie.
Chiar și așa, este greu de crezut că cele două părți vor conveni asupra unui acord până atunci. Baku a transmis Erevanului faptul că nu se poate semna niciun acord de pace până ce mențiunile indirecte despre pretențiile teritoriale nu sunt îndepărtate din constituția armeană.
În același timp, Armenia susține că, de fapt, Azerbaidjanul este cel care are pretenții teritoriale asupra teritoriului său. Totuși, prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a recunoscut anul trecut că legea fundamentală a țării sale conține mențiuni privind revendicări teritoriale în preambul, dar a subliniat că Armenia nu mai are în prezent nicio aspirație asupra teritoriului azer.
Citește și: Schimbări climatice. Ecocidul ar putea deveni infracţiune internaţională
Nikol Pashinyan intenționează oricum să modifice constituția Armeniei prin referendum în 2027. Astfel, dacă Azerbaidjan nu renunță la pretenția sa ca Erevanul să își schimbe constituția, semnarea unui acord de pace între cele două țări devine puțin probabilă înainte de acea dată, relatează Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa.
Un alt obstacol cu care se confruntă cele două state este faptul că nu au reușit să semneze un acord pentru normalizarea relațiilor. În urma negocierilor, numai 13 din cele 17 articole ale acordului au fost agreate de ambele părți. Restul de 3 articole sunt parțial agreate, iar ultimul punct este parte a unei dispute mai ample.
În august, Armenia și-a exprimat dorința de a semna un astfel de acord care să conțină doar punctele agreate de ambele părți. În schimb, Baku nu este de acord cu această mișcare, subliniind că este nevoie ca toate articolele să fie aprobate de ambele părți. Însă, este dispus să accepte un document intermediar până la finalizarea negocierilor pentru ultimele patru puncte din acord.
Luna noiembrie este decisivă pentru pacea în Caucazul de Sud
Mai multe evenimente internaționale, care vor avea loc în luna noiembrie, pot determina cursul negocierilor de pace între Armenia și Azerbaidjan. Pe 5 noiembrie urmează să aibă loc alegerile prezidențiale din Statele Unite. În funcție de rezultat, cele două țări se pot aștepta fie la o continuare a politicii actuale față de regiune, fie la o schimbare a sa, notează Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa.
Pe 7 noiembrie urmează ca Ungaria să găzduiască un nou summit al Comunității Politice Europene din care fac parte și Armenia și Azerbaidjan.
Relațiile dintre cele două țări par să se dezghețe în lipsa unui acord de normalizare al relațiilor. În decembrie 2023, print-o declarație comună, Erevan și-a oferit sprijinul pentru candidatura Azerbaidjanului de a organiza Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice COP 29 pe 11 noiembrie, astfel că acest eveniment va avea loc la Baku.
Armenia a fost invitată să participe la COP 29. Până în prezent, Erevanul nu și-a confirmat prezența la acest summit.
Cu câteva luni în urmă, cele două țări din Caucaz au semnat un acord important prin care Armenia s-a angajat să restituie Azerbaidjanului câteva sate aflate în zona frontierei comune și care erau sub ocupația Armeniei din anii ’90. Acordul mai prevede și începerea delimitării frontierei între cele două țări în acea regiune.
Rusia reintră în joc
Insistențele Armeniei de a încheia o pace „incompletă” are mai mult de a face cu aspirațiile politice a premierului Nikol Pashinyan. Conform Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa, opoziția și comentatorii interni cred că Pashinyan are nevoie urgentă de un acord de pace pentru a putea candida fără dificultăți la următoarele alegeri parlamentare, programate până la mijlocul lunii iunie 2026.
Prim-ministrul armean și-a bazat mandatul pe o agendă de pace, iar dacă nu obține nimic din acest program al său, atunci se va confrunta cu un eșec politic. Deja există voci care îl critică pe Pashinyan pentru că ar fi făcut unilateral mai multe concesii în favoarea Azerbaidjanului.
Președintele azer, Ilham Aliyev, nu pare însă să aibă încredere în guvernul de la Erevan, relatează Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa.
Recent, în Armenia, printre susținătorii premierului și observatorii străini au început să apară temeri cu privire la asigurarea securității în regiune în contextul în care președintele rus, Vladimir Putin, a făcut o vizită la Baku în luna august. Această vizită arată că, după doi ani de concentrare asupra conflictului cu Ucraina, Rusia se reorientează spre Caucazul de Sud.
În prezent, guvernul armean dorește o apropiere de SUA și Uniunea Europeană. În paralel, țara este încă dependentă din punct de vedere energetic și economic de Moscova. De aceea, Pashinyan a participat la reuniuni ale BRICS și Comunității Statelor Independente (CSI), ambele organizații internaționale controlate de Rusia.
Chiar și așa, chiar dacă premierul armean va fi prezent la aceste summit-uri, acesta a subliniat că țara sa nu ia în considerare aderarea la BRICS, potrivit Public Radio of Armenia. În același timp, după vizita lui Vladimir Putin la Baku, guvernul azer a decis să înceapă procedurile de aderare la această organizație, notează Politico.
De altfel, prezența președintelui azer la summit-urile BRICS și CSI stârnește îngrijorare cu privire la interferența Rusiei în negocierile de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, conform Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa.
BRICS este o organizație internațională fondată în 2006 la inițiativa Rusiei din care au făcut parte inițial Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. La începutul anului, s-au alăturat și alte state: Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite. BBC arată că rolul acestei organizații este de a crește influența statelor în curs de dezvoltare prin susținerea creării unei noi ordini mondiale care să nu fie dominată de Occident.
Erevanul este totuși neliniștit din cauza creșterii prezenței Rusiei în regiune care ar putea afecta negocierile de pace cu țara vecină. Pe 18 septembrie, guvernul armean a anunțat că a dejucat o tentativă de lovitură de stat care era organizată de armeni și rezidenți din regiunea Karabah care ar fi beneficiat de antrenamente în Rusia.
Anunțul guvernului de la Erevan a stârnit reacții de la Moscova. Purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat că majoritatea cantității de cereale pe care Armenia o primește vine din Rusia și că „poate că atunci ar trebui să contactați Federația Rusă […] pentru a discuta despre securitatea voastră alimentară,” relatează Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa.
În același timp, Daniel Baer, fost ambasador al SUA la OSCE și vicepreședintele senior al Carnegie Endowment, a avertizat în cadrul unei audieri în congres că Armenia trebuie să se aștepte să suporte câteva ierni reci, mai ales din cauza dependenței energetice față de Rusia.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Facebook/Nikol Pashinyan
