Pandemia de COVID-19 ne omoară încet, dar sigur. Cum ne afectează stresul cauzat de teama de îmbolnăvire

Stresul poate fi benefic pentru sănătatea și siguranța noastră pe termen scurt, însă stresul cronic ne distruge treptat sănătatea, ne atrag atenția specialiștii.

Medicii de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași ne explică faptul că stresul cronic produs de pendemie ne afectează sistemul nervos central, cardiac, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular şi reproducător.

dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi

„Pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătatea şi siguranţa noastră, ajutându-ne să facem faţă situaţiilor dificile. Multe persoane spun că lucrează mai bine în condiţii de stres. Pe termen lung apare, însă, cronicizarea, iar stresul atinge un nivel care determină pierderea controlului, teamă şi anxietate. Când devine cronic, stresul poate cauza o multitudine de simptome, afecţiuni şi dezechilibre la toate nivelurile: fizic, mental şi emoţional”, a declarat dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Specialiștii susțin că deși în general stresul este generat de presiunea responsabilităţilor zilnice, de evenimentele neplăcute din viaţa noastră sau de afecţiunile fizice, în prezent stresul este întreținut și de sentimentele de nesiguranță.

De la imagini sau clipuri video cu dezastre naturale, cazuri de violenţă în familie sau atacuri violente, prezentate pe reţelele de socializare până la subiectul actual al pandemiei de COVID-19.

CINCI LUCRURI PE CARE AR TREBUI SĂ LE CUNOAȘTEM DESPRE STRES

În primul rând, trebuie să știm că indiferent de cum se manifestă, stresul ajunge să ne afecteze pe toți, diferența fiind că unele persoane pot face față stresului într-un mod mai eficient și se pot recupera mai ușor decât altele.

De asemenea, medicii atrag atenția asupra faptului că nu tot stresul este rău, pentru că spre exemplu, într-o situație periculoasă, stresul semnalează corpului să se pregătească pentru a face față unei amenințări sau pentru a fugi în siguranță. În aceste situații, pulsul se accelerează, respirația devine mai rapidă, muşchii sunt încordați, iar creierul foloseşte mai mult oxigen; toate funcțiile vizează supraviețuirea, ca răspuns la stres.

„În situații care nu pun viața în pericol, stresul poate motiva oamenii, cum ar fi acele momente în care trebuie să dăm un test sau un interviu pentru un nou loc de muncă”, a completat medicul psihiatru de la Institutul „Socola” .

Când devine stresul o problemă

Însă atunci când ne confruntăm cu stresul cronic, aceleași reacții de salvare a vieții pot să perturbe sistemul imunitar, digestiv, cardiovascular, de somn şi de reproducere.

Unele persoane pot prezenta în principal simptome digestive, în timp ce altele pot avea dureri de cap, insomnie, tristețe, furie sau iritabilitate. În timp, stresul prelungit duce la boli de inimă, hipertensiune arterială, diabet, chair și tulburări mentale, cum ar fi depresia sau anxietatea.

Specialiștii recomandă să reducem riscul de efecte negative asupra sănătății mai întâi prin recunoașterea semnelor date de corp, cum ar fi problemele cu somnul, creșterea consumului de alcool, senzația de depresie, de furie și energia scăzută.

Dacă observăm aceste probleme este indicat să cerem ajutor de la medici, inclusiv de la medicul de familie sau de la un specialist în domeniul sănătății mintale.

„Un alt aspect important este mişcarea zilnică. Doar 30 de minute pe zi de mers pe jos vă pot ajuta să vă îmbunătățiți starea de spirit şi sănătatea. Explorați programele de relaxare sau wellness, care pot include meditație, relaxare musculară sau exerciții de respirație. Este extrem de important să stabiliți obiective şi priorități zilnice. Decideți ce trebuie făcut acum şi ce poate aştepta. Învățați să spuneți «nu» noilor sarcini dacă începeți să simțiți că sunteţi suprasolicitaţi. Încercați să fiți conştienți de ceea ce ați realizat la sfârşitul zilei, nu de ceea ce nu ați fost în stare să faceți. Păstrați legătura cu persoanele care pot oferi sprijin emoțional şi ajutor practic”, au precizat reprezentanții unității medicale ieșene.

Madalina Olariu
Mădălina Olariu este reporter responsabil de domeniul „Sănătate” la Ziarul de Iași, care acoperă activitatea spitalelor din Iași, cât și a instituțiilor locale cu implicații în aceste domenii.A făcut parte timp de opt ani din redacția revistei Opinia Studențească, unde a fost reporter, șef de departament și secretar general de redacție, fiind responsabilă de identificarea de noi subiecte, redactarea și editarea știrilor, reportajelor, interviurilor sau ale altor cronici, precum și de coordonarea activităților reporterilor redacției.Totodată, este licențiată în jurnalism și științe ale comunicării la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, având și un master în tehnici de producție editorială în presa scrisă, audiovizual și multimedia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Slujbă de Înviere, pe scenă, în Piața Sfatului din Brașov

Pentru a evita aglomerația, lăcașele de cult vor amenaja din timp, în afara clădirilor, mai multe puncte de distribuire a "paștilor" în pachete/punguțe de unică folosință, închise.

O victorie aliată cât o zdrobitoare înfrângere comună

Se bucură mulți de ”victoria” alianței PNL și USR PLUS, care s-au înțeles să continue coaliția. Ar fi fost decizia rațională, cred nu puțini....

POIM: Alte 10 contracte, în valoare de 146 milioane lei, pentru spitale și centre sociale

Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București este beneficiarul celui mai mare contract semnat în aceste zile.