Paradoxul românesc: pro-NATO, pro-UE, dar binevoitori cu Rusia și China

Data:

spot_img

România a fost cuprinsă pentru prima dată în studiul Transatlantic Trends alcătuit de German Marshall Found, care măsoară percepția locuitorilor în ce-i privește pe cei mai influenți actori globali prezintă.

Ediția din 2022 analizează 14 țări din comunitatea transatlantică: Canada, Franța, Germania, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite.

În privința României se constată o susținere puternică pentru NATO și Uniunea Europeană. Dar și un număr mare de opinii favoabile Rusiei și Chinei – ceea ce indică o puternică polarizare a societății.

Potrivit autorilor studiului, datele sunt menite să fie un instrument util pentru factorii de decizie, liderii de afaceri, experți, mediul academic și mass-media.

Ca o concluzie generală, datele indică o creștere semnificativă a percepțiilor pozitive în privința Alianței Atlantice, cu precădere în societățile de pe flancul estic. Astfel, 91% dintre polonezi, 80% dintre portughezi, 88% dintre români sau 87% dintre lituanieni consideră NATO drept importantă sau foarte importantă pentru securitatea națională. În medie, în cele 14 țări studiate, 78% dintre respondenți consideră Alianța Atlantică drept importantă sau foarte importantă pentru propria securitate.

Citește și: Cine controlează televiziunile. Calificarea Evei Borsos Orsolya pentru CNA: legitimația UDMR

Foarte interesant aici este cazul Germaniei, unde percepția pozitivă față de rolul NATO a crescut, comparativ cu anul 2021, de la 68% la 80%. Și mai interesantă este evoluția în ce privește răspunsul că Alianța este ”foarte importantă” pentru securitatea țării. Dacă anul trecut, 23% dintre germani credeau aceasta, acum s-a ajuns la 53%.

La acest capitol, pe ultimul loc se află turcii. Doar 65% dintre ei consideră NATO drept importantă sau foarte importantă pentru propria securitate. Și este singura națiune în care se constată o scădere față de 2021, când se înregistra un nivel de 69%.

Dar cât de importantă este Uniunea Europeană pentru securitatea propriei națiuni

Se știe că Uniunea Europeană nu este o putere militară în adevăratul sens al cuvântului. Și totuși, într-o medie a celor 14 țări, 78% dintre răspunsuri sunt pozitive.

Portughezii sunt, de departe, lideri, cu 94% răspunsuri pozitive. Românii și lituanienii vin pe locul al doilea, cu 87%. Dar în cazul balticilor, cei care spun că UE este ”foarte importantă” pentru propria securitate sunt vizibil mai mulți decât în cazul românilor ( 70% contra 61%).

Dintre statele membre, la celălalt capăt al clasamentului se află Franța ( 73%) și Italia (75%). Mai jos se găsesc Marea Britanie (68%) și Turcia(59%).

Totuși, este remarcabilă percepția preponderent pozitivă a UE în chestiuni de securitate, chiar și printre statele nemembre.

Citește și: Dosarul lui Adrian Sârbu, acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani, plimbat între parchete. Acum e la DNA

Să vorbim și despre Rusia. Cum vedeți influența Rusiei în chestiunile globale

Ei bine, aici avem un lider care se numește … România. UN sfert dintre români văd această influență drept pozitivă, contra 66% negativă și 11% indeciși. Suntem chiar mai binevoitori față de Rusia decât turcii ( 23% percepții pozitive) și italienii (21%). Portughezii (10% opinii pozitive) , olandezii (11%) și polonezii (11%) se află la polul opus.

În medie, 15% dintre cetățenii celor 14 țări au o percepție pozitivă, bună sau foarte bună, despre influența Rusiei în chestiuni globale.

Aceleași întrebări despre China

Și același lider, de data aceasta, detașat: România. Mai precis, 49% percep pozitiv influența acesteia în lume. Și suntem singura națiune dintre cele studiate în care opiniile pozitive în privința Chinei le depășesc pe cele negative ( 40%). Germanii sunt cei mai reticenți ( 18% contra 65%).

În medie, 27% dintre cetățenii celor 14 țări au o percepție pozitivă despre influența Chinei în afacerile globale, în timp ce percepțiile negative se ridică la 57%.

Întregul studiu este disponibil aici: Transatlantic Trends 2022

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ovidiu Nahoi
Ovidiu Nahoihttp://rfi.ro
Ovidiu Nahoi este redactor șef al Radio France Internationale România. A fost redactor-șef al publicațiilor „Historia“ și „Foreign Policy“ (2007-2010) și corespondent la Bruxelles pentru Adevărul, în perioada 2010-2012. A realizat emisiuni pe teme de politică internațională la The Money Channel și TVR. A realizat documentarul „La Răsărit de Europa“, în regiunea Bugeac și Odesa, în 2014, pentru The Money Channel. Este autor al cărții „Povestiri de peste Prut“, apărută în 2019 la Editura Seneca.
1 COMENTARIU
  1. Este oare Romania o tara a contrastelor ? Mai degraba asa arata sufletul romanilor ce doresc , mereu si mereu ,vorba zicalei „ a-si lasa loc de buna ziua ” . Tara asa numita Romania ce a stat mereu in calea vijeliei cu „fundul in doua luntre ”pare fi una dintre caracteristicile ce ne reprezinta in intreaga nostra istorie .Totusi , acum suntem proatlantisti si doar „zanaticii” natiunii mai cred in Rusia lui Putin . Contrastul intre cei care, dintre noi fiind, inca gireaza natiunea rusa si cei care se opun total deriva din existenta celui care conduce efemer Rusia . Una este Rusia imaginativa ce are in portofoliu pe Raskolnikov „ucigasul ” si alta este Rusia lui Putin .A pune semnul egal intre cele doua rusii este total fals .Momentul de fata ne-a confirmat adevarul alegerilor facute politic in ultimii ani .Apartenenta, la NATO si UE , a reprezentat, fara doar si poate , cele mai faste perioade din existenta natiunii romane .Ultimile decizii luate de Presedintele Iohannis s-au dovedit purtatoare de stabilitate .Un Premier General al Armatei Romane si o coalitie formata din doua partide ce pareau ireconciliabile, aduse impreuna la guvernare ,s-au dovedit a fi deciziile momentului . Ceea ce urmeaza va marca existenta Romaniei ca stat pentru inca 100 de ani de acum inainte .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Fostul ministru Raluca Prună despre presiunile făcute de Iohannis pentru numirea Procurorului General

Fost ministru al Justiției în guvernul tehnocrat Cioloș, Raluca...

Procuror suspendat din funcție de CSM

Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior...

Schimbarea la față a lui George Simion

Candidatul AUR la președinție, George Simion, în vârstă de...

Primele dispozitive acustice pentru nevăzători, instalate de CTP Iași în stațiile de tramvai și autobuz

Primele dispozitive acustice pentru persoanele cu deficiențe de vedere...