După patru ani de așa zisă cercetare penală, procurorii desemnați ai Parchetului General (PG) pentru anchetarea magistraților au dispus clasarea dosarului în care fosta șefă a DNA, Laura Kovesi, a fost acuzată de fugarul Sebastian Ghiță de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă. Decizia vine după ce instanța supremă a cerut procurorilor să pronunțe o soluție în acest caz de patru ori.
Cazul a fost deschis de fosta Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și instrumentat de controversata procuroare Adina Florea, în prezent pensionată special. Florea a pus-o pe Kovesi sub control judiciar și cu interdicția de a vorbi despre dosar, măsurile preventive fiind ridicate de judecătoarea Francisca Vasile de la instanța supremă.
Tabăra Liei Savonea, fosta șefă CSM, a încercat de șapte ori să o instaleze pe Adina Florea la șefia SIIJ.
Lăsat în nelucrare ani de zile de SIIJ, dosarul a fost preluat de Parchetul General după desființarea Secției speciale. Acolo a mai stat un an până să fie clasat de procurorii desemnați.
Citește și: Ciudata cădere de la etajul al IV-lea a unei fetițe de 12 ani. Ce am aflat
Comunicatul PG
Anunțul clasării a fost făcut de Parchetul General: „Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a PÎCCJ au dispus:
1. Clasarea cauzei față de un fost procuror general al PÎCCJ sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu, întrucât faptele nu există.
2. Clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și fals în declarații, întrucât faptele nu există.
Referitor la infracțiunea de luare de mită, procurorii au reținut lipsa probelor care să susțină săvârșirea faptei de luare de mită în oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri).
În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, procurorii au stabilit că cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetări au constituit acţiuni în reprezentarea instituţiei pe care o conducea ori care ţin de atribuţiile de ordonator de credite şi nu au fost întrunite elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal.
Cu referire la infracţiunea de mărturie mincinoasă, de asemenea, procurorii au constatat că nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă, precum și împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.
În ceea ce privește alte infracțiuni pentru care s-a început urmărirea penală in rem (lipsirea de libertate în mod ilegal, represiunea nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual, uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și falsul în declarații), în ordonanța de clasare s-a reținut că faptele care se circumscriu conținutului acestor infracțiuni și probele care pot contribui la dovedirea lor nu sunt suficiente pentru a continua cercetările penale”, se arată într-un comunicat al PG.
Acțiunile abuzive ale Adinei Florea
Dosarul a fost deschis de Adina Florea chiar în timp ce Laura Codruța Kovesi era în cursa pentru șefia Parchetului European alături de alți doi magistrați.
Dosarul avea la bază o plângere formulată de Sebastian Ghiță, în care mogulul fugar o acuza pe Kovesi că l-a adus în țară pe Nicolae Popa (fugit în Indonezia) pe banii lui, mai exact 200.000 de euro plătiți de Asesoft.
Kovesi mai are un dosar deschis pe numele ei la Parchetul General, unde este cercetată în legătură cu presupuse acțiuni asupra procurorilor de la DNA Ploiești.
Cum a dispărut corupția din magistratură
Pe vremea când magistrații corupți erau anchetați de DNA, adică în intervalul 2002 – 2018, procurorii au trimis în judecată 161 de magistrați, iar până în 2022 au fost deja condamnați 117: – 56 de procurori, 60 de judecători și 1 magistrat asistent.
De când a fost înființată Secția Specială, adică 2018, corupția din magistratură a părut să dispară miraculos. În patru ani, niciun magistrat nu a fost trimis în judecată pentru corupție, noua structură a întocmit doar 5 rechizitorii pentru alte fapte, trei dintre aceste dosare primind soluție de achitare.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
