Parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei nu este ireversibil

Data:

Republica Moldova și Ucraina au obținut oficial, la începutul acestei veri, statutul de state candidat pentru aderarea în UE. Un moment de bucurie pentru cetățenii lor, dar în același timp, și un moment în care și-au asumat o reformă serioasă a instituțiilor lor.

Greul abia acum începe pentru cele două state în parcursul lor european, cu alte cuvinte. Ce înseamnă însă pentru Republica Moldova și Ucraina să adere la UE și cât de grele sunt reformele pe care le cere Bruxelles-ul?

Pentru a înțelege ce presupune această nouă etapă, PressHUB a invitat-o la un dialog pe Ioana Maria Ciolan, expertă în politica externă și de securitate a UE.

Ionela Ciolan are un doctorat la SNSPA pe tema Parteneriatului Estic și relațiile UE cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia. A colaborat European Policy Centre (Bruxelles), Center for European Policy  Analysis (Washington DC) și e bursieră a programului Fullbright, făcând cercetare la U.C. Berkeley.

Cele mai importante declarații ale Ionele Ciolan

Urmează o perioadă care necesită un angajament serios pro-european din partea liderilor Moldovei și Ucrainei.

Din experiența țărilor candidate din Balcanii de Vest, Republica Moldova și Ucraina pot învăța că trebuie să profite de ferestrele geopolitice când opinia publică europeană este favorabilă pentru avansarea negocierilor politice cu cele 27 state membre.

În ultimii trei ani, din fruntașa procesului de integrare în cadrul Parteneriatului Estic, Georgia a ajuns să aibă numeroase crize interne.

Parteneriatul Estic fiind construit pe cadrul legislativ necesar valurilor de aderare din anii 2000, se dovedește acum ca o antecameră la politica de extindere.

La momentul actual, toată clasa politică și societatea ucraineană au ca obiectiv principal aprofundarea relației cu UE.

În iunie, liderii europeni au spus clar că integrarea europeană avansează doar pe merit. Mai concret, îndeplinirea reformelor și obiectivelor tehnice sunt vitale în luarea deciziilor și nu se fac compromisuri privind standardele europene.

Avansarea procesul de integrare europeană va aduce beneficii substanțiale și regiunii transnistrene.


PressHUB: Republica Moldova și Ucraina au primit oficial statutul de state candidat pentru aderarea în UE. Desigur, este un moment istoric, o mică victorie pentru cele două țări, dar pe de altă parte, am putea spune și că abia de acum va începe greul pentru ele. Care ar fi primii pași din perspectiva reformelor pe care cele două state ar trebui să le facă odată cu noul lor statut?

Ionela Maria Ciolan: Primirea statutului de țări candidate este o realizare uriașă pentru Ucraina și Republica Moldova, fiindcă ambele state urmăreau acest obiectiv încă din anii ‘90. Dar noul statut implică o apropiere și mai accentuată de legislația, normele, standardele, practicile și valorile europene.

Astfel că până la următoarea opinie de parcurs a Comisiei Europene de la sfârșitul anului, cele două țări au de implementat reformele cerute de Bruxelles în opinia publicată pe 17 iunie. Conform Comisiei, Ucraina trebuie să ratifice o serie de reforme privind drepturile minorităților naționale, legislația mass-media, dezoligarhizarea statului.

În plus, autoritățile de la Kyiv trebuie să reglementeze numirea judecătorilor Curții Constituționale, să finalizeze procesul de numire în funcție pentru Departamentului Procurorului Anti-Corupție și Biroul Național Anticorupție, precum și să îmbunătățească selecția membrilor Comisiei de Înaltă Calificare a Judecătorilor și ai Consiliului Suprem de Justiție.

Citește și: Românii și Occidentul. Plus o porție zdravănă de zeamă de varză pentru nuntașii lui Simion

În același timp, Republica Moldova trebuie să implementeze reforme similare: lupta împotriva corupției, respectarea drepturilor omului (cu accent pe egalitatea de șanse), dezoligarhizarea țării și continuarea reformelor în domeniul justiției.

Pe baza următoarei opinii a parcursului tehnic privind implementarea reformelor cerute, Comisia Europeană propune începerea negocierii de aderare a celor 35 de capitole care trebuie adoptate și ratificare pentru ca un stat candidat să devină stat membru al Uniunii Europene.

O parte din acestea au fost adoptate parțial. Prin urmare, urmează o perioadă care necesită un angajament serios pro-european din partea liderilor Moldovei și Ucrainei. Iar procesul poate să fie mai rapid sau lent în funcție de cum avansează adoptarea și ratificarea legislației europene. În tot timpul acesta, ambele state vor primi susținere tehnică din partea Comisiei Europene și acces la diverse finanțări oferite în procesul de pre-aderare.

Există mai multe state balcanice care au obținut statutul de stat candidat la aderarea la UE în trecut și, totuși, nu putem spune că s-au făcut progrese semnificative în ultimii ani în privința lor. Ce pot învața Republica Moldova și Ucraina din experiența balcanică?

Experiența țărilor candidate din Balcanii de Vest arată faptul că procesul de aderare la UE poate să dureze ani sau decenii, poate să stagneze sau poate să fie reluat când exista consens politic intern sau la nivelul Uniunii Europene.

Iar pe lângă lipsa apetitului intern pentru realizarea tuturor reformelor structurale cerute, statele candidate se pot vedea blocate de interesele unui stat membru sau chiar de dificultatea procesului decizional european.

Din experiența țărilor candidate din Balcanii de Vest, Republica Moldova și Ucraina pot învăța că trebuie să profite de ferestrele geopolitice când opinia publică europeană este favorabilă pentru avansarea negocierilor politice cu cele 27 state membre.

În plus, procesul de integrare europeană trebuie să fie asumat de întreaga societate, iar fără să se facă munca de reformare pe capitolele grele, colaborarea cu UE nu va evolua.

În același timp, situația Ucrainei și Moldovei este diferită fiindcă ambele state sunt socializate în relația cu instituțiile europene prin prisma apartenenței lor la Parteneriatul Estic și ambele au exersat principiul „mai mult pentru mai mult” (mai multă finanțare pentru mai multe reforme).

Deși în cadrul Parteneriatului Estic, Republica Moldova, Ucraina și Georgia au realizat un trio în ultimii ani, în relația cu UE, Georgia a fost desprinsă de ele, neprimind din partea oficialilor UE acest statut. Care au fost cauzele respingerii Georgiei? Este benefică sau nu decuplarea Georgiei de R. Moldova și Ucraina în procesul extinderii UE?

La fel ca Ucraina și Republica Moldova, Georgia e una dintre cele mai avansate state în relația cu UE, în cadrul Parteneriatului Estic, având un Acord de Asociere politică, un acord de cooperare aprofundată în zona economică și acces la liberalizarea vizelor.

Georgia a făcut numeroase progrese în implementarea reformelor propuse de Comisia Europeană și 80% din populație își dorește avansarea procesului de integrare europeană.

Cu toate acestea, în ultimii trei ani, din fruntașa procesului de integrare în cadrul Parteneriatului Estic, Georgia a ajuns să aibă numeroase crize interne.

Acest lucru se datorează polarizării societății și influenței fostului prim-ministru Bidzina Ivanishvili asupra partidului care conduce Georgia din 2012, Georgia Dream.

Din 2020, societatea georgiană este măcinată de crize interne apărute pe fondul suspiciunii falsificării alegerilor electorale și refuzul partidelor din opoziție să lucreze cu partidul majoritar Georgia Dream.

Citește și: Doar 5 clădiri istorice din București trebuie urgent restaurate, susține Institutul Național al Patrimoniului

La Summit-ul Consiliului European din 23 iunie, liderii statelor membre au decis să ofere Georgiei perspectiva europeană, dar nu și statutul de țară candidată la UE. Această decizie a fost bazată pe raportul tehnic întocmit de Comisia Europeană care sugerează că Tbilisi trebuie să implementeze o serie de reforme privind statul de drept și justiția, rezolvarea polarizării politice, funcționarea democratică a instituțiilor statului, respectarea drepturilor minorităților și o legislație privind „dezoligarizarea” statului.

Instituțiile europene au luat în considerare dorința de integrare europeană a Georgiei însă au semnalat că procesul de integrare este bazat pe merit și oferirea statutului de stat candidat Georgia se va face doar după ce guvernul de la Tbilisi va îndeplini reformele necesare adaptării legislației locale la legislația europeană.

Prin decuplarea Georgiei de Ucraina și Republica Moldova, Comisia Europeană a transmis un semnal. Procesul de aderare și integrare europeană continuă doar prin atingerea standardelor (benchmarks) incluse în acordurile politice și economice ale uniunii cu statul georgian. Practic, voința politică trebuie să fie însoțită și de atingerea obiectivelor tehnice.

Faptul că Georgia a primit perspectiva europeană este un lucru remarcabil în sine, venit după o muncă de 30 de ani în cooperarea cu instituțiile europene, care îi conferă posibilitatea ca în viitor să devină o țară candidată, atunci când reformele sugerate de Comisie au fost implementate.

Ucraina este în plin război, Republica Moldova trece printr-o criză economică majoră din cauza aceluiași război. Dacă războiul va fi unul de lungă durată, așa cum preconizează unii analiști de politică externă, cum ar putea fi făcute reformele structurale cerute de UE?

Republica Moldova și Ucraina fac parte din Parteneriatul Estic din 2009, iar din 2014/2016 au început implementare a două documente fundamentale în procesul lor de integrare europeană: Acordul de Asociere cu UE și Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA).

Astfel că, spre deosebire de alte state candidate, procesul de adaptare la legislația europeană și conformarea la normele, standardele și procedurilor europene nu încep de la zero.

Parteneriatul Estic fiind construit pe cadrul legislativ necesar valurilor de aderare din anii 2000, se dovedește acum ca o antecameră la politica de extindere. Pe lângă faptul că o parte din legislația europeană este deja transpusă în cele două state, realizarea reformelor cerute de Comisia Europeană nu vine cu un deadline.

Cât de repede vor fi adoptate și implementate reformele necesare depinde de voința clasei politice din cele două țări.

În ceea ce privește Ucraina, cu toate că luptă un război de atriție împotriva Rusiei, aceasta a demonstrat în ultimele luni că nu a  pus pe pauză procesul de integrare europeană. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început în 2014, astfel că Kyiv a dezvoltat capacitatea operațională și reziliența instituțională să continue procesul de integrare europeană în timp ce luptă împotriva agresorilor ruși.

La momentul actual, toată clasa politică și societatea ucraineană au ca obiectiv principal aprofundarea relației cu UE. Există așadar consens bipartizan în adoptarea reformelor cerute de Uniunea Europeană.

Verkhovna Rada/Parlamentul ucrainean a ratificat în ultimele luni trei legi necesare sincronizării cu UE: legea privind managementul deșeurilor, legea privind politica anticorupție pentru 2021-2025 și ratificarea Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

În ceea ce privește Republica Moldova, primirea statutului de țară candidată este un succes al leadership-ului pro-european și a diplomației moldovenești, în frunte cu președintele Maia Sandu. Statul moldovean are un avantaj prin faptul că miile de pagini de legislație europeană nu mai trebuie traduse în limba română, acest proces realizându-se în perioada de pre-aderare a României.

Cu toate acestea, inflația, dependența de gazul rusesc, opoziția partidelor „oligarho-geopolitice” sunt mari vulnerabilități pentru guvernul PAS. Opoziția împotriva apropierii Chișinăului de UE va fi și mai mare fiindcă Kremlin-ul o să încerce instrumentalizarea Transnistriei și Găgăuziei pentru a destabiliza politic, economic și societal Republica Moldova.

Parcursul european al ambelor state nu este ireversibil. Acesta depinde de opinia publică favorabilă aderării, cooperarea clasei politice în această direcție prin realizarea tuturor reformelor structurale necesare,  dar și de susținerea candidaturii lor de statele membre UE.

Din punct de vedere extern, modul în care va fi soluționat războiul din Ucraina o să aibă un rol decisiv asupra viitorului european al celor două state.

În contextul acestui război, oficialii UE ar putea fi mai puțin exigenți în privința condiționalităților privind valorile comune, pentru aderarea celor două state sau din contră? Tema statului de drept, extrem de importantă în UE, înainte de începerea războiului, a intrat cumva într-un con de umbră

Opiniile Comisiei Europene vizavi de candidaturile Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, rezoluția Parlamentului European cât și concluziile Summit-ului Consiliului European din 23 iunie arată că UE nu renunță la standardele și condiționalitățile impuse în procesul de integrare europeană.

În iunie, liderii europeni au spus clar că integrarea europeană avansează doar pe merit. Mai concret, îndeplinirea reformelor și obiectivelor tehnice sunt vitale în luarea deciziilor și nu se fac compromisuri privind standardele europene.

Tema statului de drept a devenit și mai centrală în relația UE cu statele candidate. Experiența Bruxelles-ului cu ultimele valuri de aderare și problemele interne create de statele est-europene (Ungaria și Polonia) în respectarea acquis-ului comunitar, în special în domeniul justiției și al afacerilor interne, a făcut Comisia Europeană și statele vestice să fie mai stricte cu ratificarea acestui capitol. Fără o finalizare satisfăcătoare a reformelor privind statului de drept și justiție, nu se va primi acordul favorabil pentru intrarea în uniune a unui nou stat membru.

În plus, pe lângă partea tehnică, trebuie să existe și voință politică. Așa cum am văzut în ultimele luni, situația geopolitică a coagulat un răspuns politic pozitiv din partea celor 27 state membre vizavi Ucraina și Republica Moldova. Însă această voință politică trebuie menținută și pe viitor.

Citește și: Proiect vital pentru navigația pe Dunăre, blocat de birocrație și de Bulgaria

Pe lângă îndeplinirea tuturor reformelor structurale, Ucraina și Moldova pot deschide negocierile pentru aderare doar dacă există acordul pozitiv al Consiliului European, altfel spus acceptul politic al statelor membre UE.

Fără rezolvarea conflictului transnistrean, putem vorbim de o posibilă integrare a Republicii Moldova în UE?

Criterii Copenhaga privind aderarea la UE pot lasă mult loc de interpretări, așadar este necesară rezolvarea conflictului transnistrean înaintea intrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Însă această situație nu împiedică autoritățile de la Chișinău să avanseze în realizarea reformelor structurale, în paralel cu negocierea soluționării situației din Transnistria.

Avansarea procesul de integrare europeană va aduce beneficii substanțiale și regiunii transnistrene.

Dacă ne uităm la ultimii 8 ani, succesele din procesul de integrare europeană au fost resimțite și de populația de la Tiraspol. Liberalizarea vizelor, facilitarea comerțului, recunoașterea diplomelor sunt doar câteva exemple concrete.

Așa cum am observat în ultimele luni, s-a încercat destabilizarea situației din Transnistria, însă majoritatea elitelor din regiune are o viziune pragmatică și nu se dorește redeschiderea unui conflict. Rusia probabil va mai încerca să inflameze situația din regiune, însă rezultatul războiului din Ucraina va înclina balanța și asupra viitorului conflictului din Transnistria.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan este un jurnalist cu peste 17 ani de experiență în presă. A publicat anchete, reportaje, interviuri, analize sau opinii în Libertatea, Newsweek România, Vice România, Eastern Focus Quarterly, Dilema Veche, România Liberă, Digi24 și Jurnalul Național.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Mediocritatea liderilor politici | Revista22

Mediocritatea liderilor politici români din ultimul deceniu a dus...

Cătălin Cîrstoiu despre retragere: Până acum o săptămână eram un om respectat

Cătălin Cîrstoiu despre retragere: „până acum o săptămână eram...

Noi achiziții pentru creșterea securității României | Monitorul de Cluj

Noi achiziții pentru creșterea securității României, în contextul creșterii...