Europarlamentarul Marian Jean Marinescu susţine că de mult timp nu a mai văzut un moment de unitate deplină, în Parlamentul European ca cel de când s-a votat Rezoluţia privind agresiunea Rusiei şi că este de apreciat decizia guvernelor din România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Moldova de a ţine granițele deschise pentru refugiații ucrainieni şi de a le oferi adăpost.
Deputatul european a vorbit de o unitate în compasiunea faţă de momentele extradionar de dificile prin care trece poporul ucrainean şi în deplângerea sinceră a pierderilor de vieţi omeneşti.
PressHUB: Parlamentul European a adoptat pe 1 martie o rezoluţie prin care solicită instituţiilor UE să depună eforturi pentru acordarea statutului de candidat UE Ucrainei şi, între timp, să continue să lucreze pentru integrarea în piaţa unică a UE. Mai exact, ce conferă această Rezoluţie?
Marian Jean Marinescu: Această Rezoluţie este Poziţia Parlamentului European şi va da legitimitate la acţiunile ulterioare ale Comisiei Europene pentru că se propun sancţiuni Rusiei, o parte din ele au fost deja puse în aplicare.
Cu alte cuvinte, Rezoluţia sprijină acţiunile deja întreprinse de Comisie, dar şi pe cele viitoare. Şi nu doar pentru Comisie, ci şi pentru Consiliu. Iar când ai Parlamentul de aceeaşi parte, e bine şi pentru ceea ce va hotâră Consiliul European. Acesta a fost mesajul nostru, al membrilor Parlamentului European ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei, neprovocată şi nejustificată la adresa Ucrainei.
A fost poziţia Uniunii de data aceasta mai fermă ca de obicei, pentru că nu vorbim de o primă încălcare a Rusiei?
Da, multă mai fermă. A fost o zi, două, de întârziere, dar comparativ cu 2014, când Rusia a invadat Crimeea, acum chiar s-au luat măsuri, sunt măsuri luate chiar şi împotriva lui Putin personal.
Şi acesta are sancţiuni, ceea ce nu s-a întâmplat până acum decât cu vreo alţi doi şefi de stat şi nici nu se prea se obişnuieşte cu preşedinţii. Dar acum vorbim de acţiuni excepţionale.
Chiar şi faptul că sprijinim cu armament Ucraina, e clar că sunt măsuri mult mai ferme comparativ cu cele luate acum 8 ani.
Parlamentul European a dovedit unitate în condamnarea fără echivoc a invaziei militare a Rusiei în Ucraina, un stat suveran şi independent, care are tot dreptul să îşi construiască viitorul în pace, alături de partenerii pe care îi consideră cei mai potriviţi.
Prin adoptarea Rezoluției privind agresiunea Rusiei în Ucraina, reprezentanții aleși democratic ai celor 27 de state membre ale UE solicită Federației Ruse oprirea oricărei activități militare în Ucraina şi retragerea forțelor militare şi paramilitare.
În urmă cu un an de zile, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat decizia privind înfiinţarea Facilităţii Europene pentru Pace, care este un instrument financiar ce va acoperi acţiunile externe care au implicaţii militare şi de apărare sub egida Politicii Externe şi de Securitate Comune a UE. De aici se vor lua banii pentru Ucraina?
Da, prin acest program se va finanţa achiziţionarea de armament, dar e bines ă explicăm ca să nu se înţeleagă altceva. Ţinând cont că scopul acestui instrument este de a spori capacitatea UE de a preveni conflictele, de a păstra pacea şi de a consolida stabilitatea şi securitatea internaţională, lucrurile sunt foarte clare.
Ucraina va fi ajutată cu bani, ca să poată să-şi cumpere armamentul necesar pentru a se apăra în faţa agresiunii ruseşti. Parlamentul European a reafirmat că UE nu recunoște anexarea Crimeei, pe care o consideră ilegală şi denunță recunoașterea unilaterală de către Federația Rusă a independenței teritoriilor ocupate Donețk și Lugansk.
Totodată, PE reamintește Federației Ruse că orice provocare la granița oricărui stat membru al UE sau orice atac al navelor din bazinul Mării Negre poate conduce la escaladarea conflictului.
Sunteţi membru al Comisiei pentru transport şi turism (TRAN) din Parlamentul European. În această calitate ştiu că i-aţi făcut o propunere comisarului european Adian Vălean.
Da, aşa este. I-am trimis o scrisoare doamnei comisar prin care am propus transportul de pasageri dinpre Ucraina sau de orice fel de mărfuri spre Ucraina să fie considerat drept ”ajutor umanitar”.
Şi pentru că tot am discutat despre ajutorul militar, în aceeaşi scrisoare am vorbit şi despre mobilitatea militară prin intermediul revizuirii TEN-T, precum și prin intermediul procedurii bugetare. Infrastructura de transport a UE trebuie să fie adaptată şi întreţinută pentru dubla utilizare, în scopuri civile şi militare, pentru a preveni blocajele şi haosul logistic atunci când este nevoie de acţiuni comune şi rapide
Un război nu aduce pierderi economice doar statelor implicate direct, ci şi celorlalte state. Îşi asumă Uniunea Europeană aceste pierderi economice, financiare, investiţionale?
Uniunea Europeană este alături de Ucraina. Şi nu doar la nivel simbolic. UE oferă sprijin militar, sprijin financiar şi economic, a luat măsuri de sancțiuni fără precedent la adresa Federaţiei Ruse şi îşi asumăm efectele mai puţin dorite ale acestor măsuri. Şi asta pentru că înţelegem, apreciem şi susţinem efortul cetăţenilor ucrainieni de a-şi apăra ţara. Pe lângă sprijinul militar, Ucraina va beneficia şi de suport economic şi financiar.
Am solicitat statelor membre şi Comisiei să pregătească un plan de asistenţă şi recuperare, la nivelul mai multor miliarde euro pentru a sprijini economia Ucrainei şi refacerea infrastructurii distrusă de atacul militar al Rusiei.
Toţi oficialii europeni, în frunte cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comsiei,au vorbit de costurile pe care le vor plăti toate statele. Executivul Uniunii a spus că acesta este preţul pe care trebuie să-l plătim pentru că acest război nu este doar cu Ucraina, ci este un război împotriva democraţiei, a civilizaţiei şi trebuiesc luate aceste măsuri dure.
În plus, solicităm oprirea definitivă a conductei Nord Stream 2 și identificarea de măsuri care să asigure livrarea continuă de gaz și să diminueze posibilele efecte sociale și economice ale sancțiunilor deja impuse.
Pentru statele care primesc refugiaţi va exista un sprijin din partea Comisiei Europene ? E foarte clar că vorbim de costuri foarte mari, iar ţările din jurul Ucrainei nu-şi permit aceste costuri pe termen lung.
Va exista un mecanism de sprijin în ceea ce privesc refugiaţii. Asta este foarte clar. Scrie şi în Rezoluţie ca statele care primesc refugiaţi trebuie să fie ajutate. Grupul PPE a avut o propunere ca nu doar Ucraina să adere la Uniunea Europeană, ci şi Georgia şi Republia Moldova, adică să fie o solicitare la pachet.
Deocamdată este o propunere iar decizia se va lua în Consiliu. Rezoluţia de marţi a fost despre Ucraina şi despre război, aşa că era normal să punem în discuţie Ucraina şi intrarea ei în UE. În legătură cu Moldova mă bucur că va fi alături de România în UE. De fapt, aici îi este locul.
Eu am spus-o de la începuturile activităţii mele de europarlamentar în 2007. Am spus-o când am negociat scutirea de vize pentru moldoveni în UE, dar şi ori de cate ori am lucrat la un dosar despre Moldova. Am susţinut la un moment dat chiar intrarea în UE la pachet cu Serbia pentru a rezolva şi problemea comunităţii româneşti din Valea Timocului, Serbia.
Citește și: O problemă nerezolvată: ce se întâmplă cu animalele refugiaților din Ucraina
Mai există loc de dialog în conflictul ăsta? Se mai poate negocia ceva pe cale diplomatică sau sunt aruncate zarurile?
Cred că există loc de dialog, dar depinde ce se doreşte prin acest dialog. Interes este mai ales din partea Ucrainei, dar din păcate nu cred că Rusia mai poate fi oprită. Cred că poporul rus ar putea să oprească acest război. Am văzut că sunt demonstraţii, mitinguri, dare le ar trebuie să fie mult mai ample.
Rusia ţine 140 de milioane de suflete în ceaţă, fiind dezinformate. Există cenzură mare în Rusia. La fel ca la noi în 1989, numai că atunci nu existau atâtea mijloace de informare, nici tehnologia nu era ceea ce este acum. Dacă cineva mai crede astăzi că în Rusia există democraţie, înseamnă că nu are legătură cu realitatea.
Cum vi s-a părut discursul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski din Plenul PE
Foarte bun, un discurs curajos, un mesaj clar pentru poporul său, dar şi pentru Uniunea Europeană. Însă, pe mine m-a impresionat foarte mult şi discursul lui Vitali Kliciko, primarul orașului Kiev, în grupul PPE. A spus lucruri extreme de interesante.
