Reguli mai stricte care să limiteze poluarea au fost propuse de Parlamentul European, după ce a adoptat miercuri poziția asupra îmbunătățirii calității aerului în UE.
Documentul susține obiective mai stricte decât cele din propunerea inițială a Comisiei pentru câțiva poluanți, inclusiv particulele fine (PM2.5, PM10) dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2) și ozonul (O3), pentru a asigura un aer respirabil în UE și care să nu dăuneze ecosistemelor naturale sau biodiversităţii. Obiectivele propuse de Comisie ar trebui să fie considerate doar ținte intermediare și să fie atinse până cel târziu în 2030, a anunțat miercuri Parlamentul European.
363 de europarlamentari au votat pentru, 226 împotrivă și 46 s-au abținut la votul care stabilește o limită mai strictă și valori țintă pentru 2035 pentru mai mulți poluanți.
Noile reguli ar asigura că în UE calitatea aerului nu este dăunătoare sănătății umane, ecosistemelor naturale și biodiversității și ar alinia regulile UE la cele mai recente Orientări privind calitatea aerului ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Deputații subliniază, de asemenea, că standardele de calitate a aerului propuse de Comisie ar trebui să fie un obiectiv intermediar care trebuie atins cât mai curând posibil și cel târziu până în 2030.
Textul subliniază necesitatea creșterii numărului de puncte de prelevare a calității aerului. În zonele urbane, ar trebui să existe cel puțin un supersite de monitorizare la două milioane de locuitori care să reprezinte expunerea populației urbane generale (Comisia a propus unul la 10 milioane de locuitori).
În locurile în care este probabil să apară concentrații mari de particule ultrafine (UFP), carbon negru, mercur și amoniac (NH3), ar trebui să existe un punct de prelevare la un milion de locuitori, mai mare decât cel propus inițial de Comisie unul la cinci milioane și apoi numai pentru UFP.
O mai bună protecție a cetățenilor
Deputații europeni doresc să armonizeze indicii de calitate a aerului fragmentați și neintuitivi în prezent în UE. Indicii trebuie să fie comparabili, clari și disponibili public, cu actualizări orare, astfel încât cetățenii să se poată proteja în timpul nivelurilor ridicate de poluare a aerului (și înainte ca pragurile de alertă obligatorii să fie atinse).
Acestea trebuie să fie însoțite de informații despre simptomele asociate cu vârfurile de poluare a aerului și riscurile asociate pentru sănătate pentru fiecare poluant, inclusiv informații adaptate grupurilor vulnerabile.
Parlamentul European dorește, de asemenea, ca cetățenii a căror sănătate este afectată să aibă un drept mai puternic la despăgubiri atunci când noile reguli sunt încălcate.
Deputații propun ca, pe lângă planurile de calitate a aerului, care sunt necesare atunci când țările UE depășesc limitele, toate statele membre ar trebui să creeze și foi de parcurs pentru calitatea aerului care să stabilească măsuri pe termen scurt și lung pentru a respecta noile valori limită.
„Abordarea poluării aerului în Europa necesită acțiuni imediate.
Această pandemie cu încetinitorul are un impact devastator asupra societății noastre, ducând la decese premature și la o multitudine de boli cardiovasculare și pulmonare. Trebuie să urmăm știința, să ne aliniem standardele de calitate a aerului cu ghidurile OMS și să intensificăm unele dintre prevederile acestei directive.
Trebuie să fim ambițioși pentru a proteja bunăstarea cetățenilor noștri și pentru a crea un mediu mai curat și mai sănătos”, a declarat, după vot, raportorul Javi López (S&D, ES).
Citește și: Uniți sub tricolor. Nevoia de patriotism și recuperarea lui
Nicu Ștefanuță: Această lege europeană este legată de dreptul sacru al fiecărei ființe umane la un aer curat
Europarlamentarul Nicu Ștefanuță, raportor din partea Grupului Verzilor, a explicat că textul a fost adoptat cu o majoritate strânsă din cauza intereselor industriei și ale partidelor politice care nu pun sănătatea cetățenilor pe primul plan.
Noua directivă reglementează limite mai stricte în privința prezenței particulelor fine (PM2.5, PM 10, NO2) în aerul respirabil, care afectează sănătatea oamenilor, conform ultimelor date științifice prezentate de Organizația Mondială a Sănătății. Conform Agenției Europene de Mediu, 29.000 de români mor anual prematur din cauza calității proaste a aerului, a declarat europarlamentarul român.
Legislația propune limite mai stricte, care, dacă sunt depășite, deschid dreptul de a merge în instanță pentru persoanele afectate dar și pentru ONG-uri. De asemenea, persoanele care se îmbolnăvesc din cauza depășirilor limitelor calității aerului pot să primească despăgubiri din partea autorităților care nu au luat măsuri. Noua directivă impune autorităților să fixeze aparate de măsurat calitatea aerului în locurile cele mai circulate.
„Am văzut la vot cui îi pasă de sănătatea cetățenilor și cui nu. Această lege europeană este legată de dreptul sacru al fiecărei ființe umane la un aer curat.
Indiferent în ce cartier locuiești, pe ce strada stai, în ce loc lucrezi, ar trebui ca aerul pe care îl respiri să nu te omoare cu zile.
Și dacă putem face asta prin legislație, eu mă bucur. Aleg să pun sănătatea cetățenilor pe primul loc” , a declarat Nicu Ștefănuță.
Potrivit europarlamentarului, România are proceduri de încălcare a legislației europene în ceea ce privește calitatea aerului și riscă amenzi mari, care vor fi plătite din buzunarele cetățenilor. Un studiu publicat de CE Delft în 2021 arată că Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor.
Următoarele cele mai afectate orașe din România sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.
Cum au votat europarlamentarii români
Pentru: Vlad-Marius Botoș, Dacian Cioloș, Vlad Gheorghe, Alin Mituța, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Nicu Ștefănuță, Iuliu Winkler
Împotrivă: Cristian Terheș, Traian Băsescu, Vasile Blaga, Rareș Bogdan, Daniel Buda, Cristian Bușoi, Mircea Hava, Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Gheorghe Nistor, Eugen Tomac, Loránt Vincze.
Abțineri: Marian-Jean Marinescu, Carmen Avram, Tudor Ciuhodaru, Corina Crețu, Maria Grapini, Victor Negrescu, Rovana Plumb, Mihai Tudose
Nu au votat: Claudiu Manda, Gheorghe Falcă, Adrian-Dragoș Benea, Dan Nica
Costul poluării aerului în privința sănătății
Aerul a fost poluat timp de decenii cu dioxid de azot, ozon și particule fine, cu concentrații mai mari în zonele populate urbane.
Particule în suspensie sau PM 2.5
Particulele în suspensie se referă la particule minuscule sau micro picături. Fiind mai mici decât un fir de păr, pot trece prin respirație în fluxul sanguin. Acestea pot include substanțe chimice organice, praf, funingine și metale.
Expunerea cronică poate duce la boli respiratorii și cardiovasculare care pot fi letale pentru persoanele vulnerabile și, totodată, poate duce la cancer. În 2020, expunerea la particule cu un diametru mai mic de 2,5 microni (PM 2.5) a provocat moartea prematură a cel puțin 238.000 de persoane în UE, potrivit Agenției Europene de Mediu.
Dioxidul de azot
Dioxidul de azot este o substanță chimică generată de motoare, în mod special motoare diesel. Expunerea la acesta reduce rezistența la infecții și este asociată cu o creștere a bolilor respiratorii cronice și îmbătrânirea prematură a plămânilor. Poluarea cu dioxid de azot a cauzat 49.000 de decese premature în UE în 2020.
Ozonul
Pe termen scurt, inhalarea ozonului irită ochii, căile respiratorii și mucoasele. Este deosebit de periculos pentru persoanele care suferă de astm și poate fi fatal în cazul afecțiunilor respiratorii și cardiovasculare cronice. În 2020, 24.000 de persoane și-au pierdut viața prematur în UE din cauza expunerii la ozon.
Deși poluarea aerului rămâne o problemă, politicile de reducere a acesteia au îmbunătățit calitatea aerului din Europa în ultimele trei decenii. Din 2005 până în 2020, numărul deceselor premature cauzate de expunerea la particule cu un diametru mai mic de 2,5 microni a scăzut cu 45% în UE.
Pierderea biodiversității
Conform unei analize a Agenției Europene de Mediu, 59% din păduri și 6% din terenurile agricole au fost expuse la niveluri dăunătoare de ozon în Europa în 2020. Pierderile economice datorate impactului asupra producției de grâu s-au ridicat la aproximativ 1,4 miliarde EUR în 35 de țări europene în 2019. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în Franța, Germania, Polonia și Turcia.
Sursele poluării
Mai mult de jumătate din emisiile de particule fine provin din arderea combustibililor în stare solidă pentru încălzire. Sectoarele rezidențiale, comerciale și instituționale sunt principala sursă de poluare cu particule fine din Europa.
Sectorul agricol este, de asemenea, un poluator major, responsabil pentru 94% din emisiile de amoniac, în timp ce transportul rutier este responsabil pentru 37% din emisiile de oxizi de azot, iar agricultura pentru 19%.
Toate aceste emisii au înregistrat o tendință descendentă din 2005, în ciuda creșterii considerabile a produsului intern brut al UE.
Ce este planul de acțiune pentru poluare zero?
Planul UE de acțiune pentru reducerea la zero a poluării contribuie la Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă. În cadrul Pactului verde european, UE și-a stabilit obiectivul de a reduce poluarea aerului, apei și a solului până în 2050 la niveluri care să nu fie dăunătoare sănătății și ecosistemelor naturale, aflate în limite pe care planeta să le poată susține. Planul definește o serie de obiective pentru atingerea acestui deziderat până în 2030:
● reducerea deceselor premature cauzate de poluarea aerului cu peste 55%.
● reducerea ecosistemelor UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea cu 25%.
● reducerea deșeurilor din plastic din oceane cu 50% și a microplasticelor eliberate în mediu cu 30%.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
