Parlamentul European solicită finanțare pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina

Prin adoptarea unei rezoluții referitoare la consecințele economice și sociale ale războiului Rusiei din Ucraina asupra UE, deputații afirmă că războiul în sine și „sancțiunile justificate ale UE împotriva Rusiei și Belarusului afectează redresarea economică a UE după pandemie și reprezintă o amenințare gravă la adresa strategiei sale de redresare”.

Aceste efecte trebuie abordate pentru a ajuta gospodăriile și întreprinderile și pentru a menține sprijinul cetățenilor pentru acțiunile întreprinse împotriva Rusiei și pentru alte acțiuni de sprijinire a ucrainenilor.

Efectele războiului nu pot fi acoperite de instrumentele financiare existente

Eurodeputații afirmă că instrumentele existente, cum ar fi Next Generation EU, SURE (instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) sau sistemul de flexibilitate al bugetului UE nu sunt suficiente pentru a atenua efectele negative ale războiului și costul sancțiunilor impuse Rusiei asupra UE.

Prin urmare, aceștia solicită un impozit temporar asupra profiturilor excepționale pentru întreprinderile energetice, sechestrarea și confiscarea activelor oligarhilor ruși, precum și o mai mare flexibilitate în bugetul UE.

Cadrul financiar multianual (CFM) ar trebui revizuit, normele privind ajutoarele de stat ar trebui aplicate într-un mod mai flexibil, nivelul garanției UE în cadrul programului InvestEU ar trebui majorat, iar Comisia ar trebui să fie pregătită să propună noi programe dacă acest lucru devine necesar, potrivit eurodeputaților. Aceștia solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să conducă lucrările privind fondul fiduciar pentru solidaritatea cu Ucraina.

Citește și: Parlamentul European dezbate și votează marți principalele proiecte de lege pentru combaterea schimbărilor climatice

Sprijin pentru cetățeni și întreprinderi pentru a trece peste vremurile dificile

Războiul a exacerbat în special criza prețurilor la energie, care a afectat în mod negativ puterea de cumpărare și costurile de funcționare, subliniază eurodeputații. Înrăutățirea acestei crize necesită o intervenție rapidă, afirmă aceștia. Statele membre ar trebui să își sporească sprijinul social, iar fonduri suplimentare ar trebui alocate întreprinderilor vulnerabile, dar viabile.

Deputații au subliniat, de asemenea, că creșterea salariilor ar trebui să ia în considerare inflația pe termen lung și creșterea productivității pentru a menține puterea de cumpărare a gospodăriilor. Ar trebui creat un pachet european temporar privind reziliența socială, care să coordoneze un set de măsuri și mijloace de consolidare a sistemelor de protecție socială în UE, afirmă eurodeputații.

Citește și: 6,6 miliarde de euro pentru gospodăriile româneşti vulnerabile, din fondul european pentru climă

Investiții în autonomie

Deputații pus un accent deosebit pe dezvoltarea autonomiei UE. În acest scop, ei solicită crearea unui nou fond european dedicat. Fondul strategic pentru autonomie pentru Europa ar urma să finanțeze infrastructura energetică transfrontalieră, producția de energie din surse regenerabile și eficiența energetică, securitatea cibernetică, competitivitatea industrială, securitatea alimentară, economia circulară și dezvoltarea durabilă.

În cele din urmă, deputații observă că foști politicieni, precum Esko Aho, Francois Fillon și Wolfgang Schüssel, au demisionat recent din pozițiile lor în cadrul firmelor ruse și solicită ferm ca și alții, precum Karin Kneissl și Gerhard Schröder, să facă același lucru.