Includerea României în Spațiul Schengen și securizarea coridoarelor alimentare prin porturile de la Dunăre sunt esențiale pentru Uniunea Europeană, în contextul crizei declanșate de războiul din Ucraina, a subliniat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul unor declarații de presă susținute alături de europarlamentarii Dan Nica și Mihai Tudose, în marja sesiunii plenare, din perioada 6-9 iunie, de la Strasbourg, a legislativului comunitar.
Multe dintre temele aflate pe agenda Parlamentului European – fie că e vorba de pachetul climatic, de rolul Parteneriatului Estic, securitatea energetică sau securitatea alimentară etc. – se dezbat în prezent în noua paradigmă generată de războiul din Ucraina.
În acest context, europarlamentarul Dan Nica a reamintit că războiul din Ucraina se desfășoară la o distanță de doar câțiva kilometri de Galați, care este la frontiera estică a Uniunii Europene, și potențială cale, prin porturile sale, de (re)conectare a transporturilor de cereale din Ucraina spre rutele internaționale.
”Subiectul coridoarele alimentare este poate cel mai important lucru pe care trebuie să-l discutăm acum”, a arătat și Roberta Metsola.
”Avem țări care mai au rezerve doar pentru câteva săptămâni. Trebuie să facem față unei perioade foarte dificile, ONU încearcă să găsească o cale pentru realizarea de coridoare umanitare pentru alimente și de aceea trecerea prin porturile din România va fi crucială”, a subliniat președinta Parlamentului European.
Citește și: „România are oportunitatea de a ajuta Ucraina să exporte”
Spațiul Schengen, extremă urgență
Războiul din Ucraina a schimbat inclusiv semnificația și importanța apartenenței României la Spațiul Schengen. Europarlamentarul Mihai Tudose a amintit că facilitățile de transport pentru coridoare pentru alimente ar fi fost mult mai ușor de realizat dacă România era parte a Spațiului Schengen.
Însă dincolo de conjunctura actuală, competitivitatea economiei românești ține și de apartenența la spațiul de liberă circulație și n-ar trebui să facă obiectul unor ”războaie politice”.
Roberta Metsola a declarat că, într-adevăr, nu trebuie folosite ”scuzele politice atunci când legal și tehnic avem atinse toate condițiile” pentru intrarea în Schengen, acest subiect fiind prioritar pentru Parlamentul European.
”Cred că este timpul să stăm cu seriozitate față în față, ca și țări. Nu există mai multe categorii de țări! De aceea nu trebuie să ne ascundem în spatele unor <aspecte tehnice> și să spunem clar: este timpul ca UE să se vadă pe sine, cu adevărat, ca o uniune sigură – nu doar o uniune economică, un bloc comercial, ci și ca o uniune în care putem împărtăși valorile comune ale democrației.
Și sper inclusiv că și tinerii, când privesc la Uniunea Europeană, o privesc ca pe un proiect al păcii”, a declarat președinta Roberta Metsola.
„Ați așteptat prea mult și este incorect”
Președinta Parlamentului European a precizat că subiectul Schengen a fost abordat și săptămâna trecut, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu premierul Nicolae Ciucă.
”Pot să vă spun că în Parlamentul European aveți sprijin deplin, aveți mulți prieteni, aveți reprezentanți foarte buni aici, în acest Parlament European, cu voci puternice, cu opinii pe care le împărtășesc și voi face tot ce-mi stă în putință să vă ajut în următoarele etape (…)
Ați așteptat prea mult și este incorect. Și dacă este necesar, voi spune din nou acest lucru”, a declarat Roberta Metsola, care a precizat că va ridica problema extinderii Spațiului Schengen și în discuțiile din Consiliul European, care vor avea loc în perioada 23-24 iunie.
Gestionarea fondurilor europene
Eurodeputatul Dan Nica a adus în discuție și tema ajustării PNRR, în acord cu Comisia Europeană, în mod particular fiind amintită necesitatea alocării de fonduri pentru sistemele de irigații.
Această ajustare ar urma să întărească agricultura românească, implicit agricultura europeană, în condițiile în care războiul din Ucraina a generat o criză a cerealelor.
Roberta Metsola a susținut ideea unei mai mari flexibilități financiare a Uniunii Europene.
”Bugetul pe şapte ani e un tip de negociere pe care îl faci când nu ești în timpuri de criză, când ai ani de stabilitate și poți identifica ce bani poți să pui pe căile normale de finanțare. Acum lucrurile sunt complet diferite.
Predecesorul meu, regretatul David Sassoli, ne îndemna <să nu facem o cale a inflexibilității în timpuri de dificultate>. Putem continua acest îndemn și astăzi. Iar asta include și flexibilitatea în folosirea instrumentelor financiare – cu toate regulile de care avem nevoie în materie de observare, cu transparență privind modul în care sunt folosiți banii.
Parlamentul European are o poziție foarte strictă și în ceea ce privește respectarea statul de drept și condiționalitățile legate de aceasta, dar la capătul zilei trebuie să fim siguri că fondurile sunt folosite acolo unde este mai multă nevoie de ele”, a explicat Roberta Metsola.
Parlamentul European are, la rândul său, ”o mulțime de întrebări” referitoare la ce se va întâmpla cu priorități precum cele din domeniul social.
”Sunt segmente ale societății care sunt deja în mod disproporționat afectate de politicile noastre economice. Deci toate acestea trebuie să conducă la o regândire completă a modului în care folosim bugetul comun.
Și, într-un fel, văd o evoluție pozitivă: unde înainte erau câteva țări care dădeau tonul, acest lucru s-a deplasat spre țări precum a dumneavoastră – care se află la 10 km de frontieră, de o zonă de război. Trebuie să facem față acestor provocări și să le punem la dispoziție inclusiv instrumente financiare pentru a le rezolva.
Ca politicieni, avem datoria de a nu trăi într-o realitate paralelă. Iar acest PE a fost foarte eficient și rapid în adoptarea unor decizii – mai mult ca în trecut – și cred că este o cale pe care trebuie să continuăm”, a mai spus președinta legislativului european.
Între pactul climatic și securitatea energetică
Pactul climatic european și securitatea energetică europeană s-au numărat și ele printre temele abordate de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul întâlnirii cu jurnaliștii.
”Dezbaterile și temele din Parlamentul European s-au schimbat în mod dramatic față de acum câteva luni (…) Acum, când discutăm de pachetul climatic, îl discutăm în contextul a ceea ce face UE pentru a aborda dependența sau independența energetică de Rusia.
Acesta este un subiect care ne-a propulsat într-o situație în care trebuie să ne mișcăm repede, în care trebuie să investim mai mult în noi surse de energie. (…) Și spun asta pentru că sunt mari diferențe între diferite state membre, între țintele care pot fi atinse de anumite state, avem consumatori de energie/gaz de care trebuie să ținem cont și nu trebuie să-i împovărăm”, a arătat Roberta Metsola.
Extinderea Uniunii Europene
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat importanța Parteneriatului Estic pentru viitorul Uniunii Europene, în condițiile în care Rusia a readus spectrul războiului asupra Europei.
”Vreau să mulțumesc României pentru tot ce a făcut și pentru sprijinul acordat refugiaților din Ucraina. De asemenea, suntem preocupați de situația din Republica Moldova. Și de asta este importantă decizia pe care o vom lua în următoarele săptămâni – odată de vom primi avizul Comisie Europene – în declararea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei drept țări candidate la Uniunea Europeană”.
Citește și: „Aceasta este Europa”. A treia dezbatere privind UE
