Bugetul total pentru anul următor a fost stabilit la 187.3 miliarde EUR, înainte de negocierile cu statele membre. Parlamentul reinstituie finanțarea esențială pentru programele-cheie, care a fost redusă de guvernele UE. S-au adăugat peste 850 de milioane EUR pentru a aborda mai eficient repercusiunile războiului din Ucraina. Au fost crescute semnificativ fondurile pentru Erasmus+, politicile climatice și rețelele transeuropene
Eurodeputații solicită un buget al UE pentru 2023 care să abordeze într-un mod mai eficace consecințele războiului din Ucraina și procesul de redresare în urma pandemiei.
Parlamentul și-a votat miercuri poziția privind bugetul UE pentru 2023. Deputații au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu (peste 1.6 miliarde EUR) și, prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus inițial de Comisie pentru liniile bugetare respective.
În plus, eurodeputații au majorat finanțarea pentru următoarele priorități:
Consecințele războiului din Ucraina
Cu o sumă totală de 853 milioane EUR adăugată la proiectul de buget al Comisiei, deputații au consolidat finanțarea inițiativelor care sprijină tinerii refugiați prin intermediul Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate, cercetătorii ucraineni prin acțiuni precum Marie Curie în cadrul programului Orizont Europa și programele consolidate, inclusiv:
- Ajutorul umanitar – 250 milioane EUR;
- Fondul pentru azil, migrație și integrare, cu o sumă suplimentară de 100 de milioane EUR;
- Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vizelor, cu 25 milioane EUR;
- Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI – Europa globală) pentru vecinătatea sudică și estică a UE, cu 162 milioane EUR și
- Fondul european de apărare și mobilitatea militară, cu 80 milioane EUR.
Energie și climă
Cu o sumă suplimentară de 533 de milioane EUR, deputații doresc să sporească independența energetică a UE și să sprijine cetățenii și IMM-urile confruntați cu facturi ridicate la energie, sprijinind în același timp tranziția verde și biodiversitatea. Printre programele sprijinite se numără:
- Programul de cercetare Orizont Europa;
- Mecanismul pentru interconectarea Europei, care finanțează construirea unor rețele transeuropene de transport și energie de înaltă calitate și durabile;
- Programul LIFE pentru mediu și politici climatice;
- Programul Provocări globale.
Învățămintele desprinse în urma pandemiei: sănătate, o mai bună pregătire, cultură și valori europene
Deputații au reinstituit reducerea de 200 de milioane EUR aplicată de Consiliu programului EU4Health și au adăugat 25 de milioane EUR. Sprijinul UE este în continuare necesar pentru a face sistemele naționale mai reziliente, atâta timp cât pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat. Printre alte priorități se numără:
- Mecanismul de protecție civilă al UE (UCPM);
- Programul Europa creativă;
- Programul Europa digitală;
- Programul „Drepturi și valori” și Parchetul European (EPPO).
Detalii referitoare la creșterile alocate de Parlament diferitelor programe pot fi găsite aici.
O rezoluție aferentă, adoptată cu 421 voturi pentru, 137 împotrivă și 82 abțineri, rezumă poziția Parlamentului.
Nicolae Ştefănuță (Renew, România), raportor general pentru bugetul UE pe 2023 (secțiunea III – Comisia Europeană), a declarat: „Astăzi am votat în Parlament un buget care acordă prioritate păcii, securității energetice și unei redresări economice mai rapide.
Când Rusia se comportă în mod josnic, noi ridicăm ștacheta. Parlamentul a solicitat fonduri suplimentare în bugetul UE din 2023 pentru a-i ajuta pe cetățenii noștri în timpul crizei energetice, pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina și pentru a contribui la relansarea economiei noastre.
Doar bugetul UE nu va fi suficient pentru a gestiona amploarea crizelor; acesta este motivul pentru care avem nevoie urgentă de o revizuire a Cadrului Financiar Multianual (CFM)”. Urmăriți discursul raportorului în timpul dezbaterii în plen (18.10.2022).
Niclas Herbst (PPE, Germania), raportor pentru celelalte secțiuni ale bugetului, a declarat: „Bugetul pentru 2023 al celorlalte instituții ar trebui să fie prudent și să aibă o prioritate clară: securitatea cibernetică. Bugetul nostru european trebuie să răspundă în mod clar amenințării hibride cauzate de războiul de agresiune al Rusiei.” Urmăriți discursul raportorului în timpul dezbaterii în plen (18.10.2022).
Următoarele etape
Prin acest vot, Parlamentul a stabilit nivelul global al creditelor de angajament pentru 2023 (angajamente de plată) la 187.3 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 1.7 miliarde EUR față de proiectul de buget propus de Comisie. Parlamentul a stabilit, de asemenea, nivelul global al creditelor de plată la 167.6 miliarde EUR.
Votul lansează perioada de trei săptămâni de discuții de „conciliere” cu Consiliul, cu scopul de a ajunge la un acord pentru bugetul anului viitor, care trebuie apoi votat de Parlament și semnat de președinta acestuia.
Citește și: Ciucă: Comisia Europeană oferă 40 de miliarde de euro pentru măsuri în criza energetică
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursă FOTO: Biroul Parlamentului European în România
