În perioada dintre anii 1921 și 1943, România a fost martoră la ascensiunea și decăderea Partidului Comunist Român (PCR). Conform unui material compilat și editat de dr. Corina Snitar de la Universitatea din Glasgow și menționat de G4Media într-un articol recent, Partidul Comunist Român a fost construit și reasamblat de mai multe ori în conformitate cu planurile Moscovei. Și chiar dacă Cominternul a încetat să mai existe în 1943, moștenirea sa a rămas vizibilă pe toată perioada în care regimurile comuniste au rămas la putere în Europa Centrală și de Est după 1945.
Conform documentelor istorice, partidul a fost doar un grup politic cu legături strânse cu Cominternul, organizația internațională condusă de sovietici și care, în ciuda scopului declarat de a promova interesele clasei muncitoare, PCR a evoluat rapid într-o entitate controlată din umbră de Moscova, cu acțiuni care contraveneau intereselor României și amenințau unirea de la 1918.
Încă de la înființare în 1921, PCR a fost marcat de pierderea susținătorilor săi cu vederi de stânga și a unui impact nesemnificativ în peisajul politic românesc interbelic. Cu toate că s-a format prin divizarea Partidului Socialist și a avut inițial acces la peste 200.000 de muncitori prin sindicate, PCR a ajuns să aibă mai puțin de 500 de membri în 1923, având o prezență marginală în zona politică.
Controlul strâns al Moscovei a dus la schimbări frecvente în conducere și la reorganizări repetate ale partidului pentru a se conforma directivelor din exterior. Documentele arată că secțiunea română a Cominternului a fost mai preocupată de propaganda sovietică și de securitatea sa proprie decât de emanciparea clasei muncitoare din România. Relația tensionată dintre PCR și interesele naționale românești a devenit evidentă în momentul în care partidul a fost scos în afara legii în 1924, pentru activități împotriva intereselor naționale.
Atunci, ministrul justiției Gheorghe Mârzescu a emis o lege de reglementare care a autorizat, de facto, desființarea tuturor partidelor şi organizațiilor extremiste, printre care și partidul comunist. În urma acestei măsuri, PCR a continuat să funcționeze, dar în clandestinitate, cu sedii la Moscova și la Harcov și cu membri emigranți români în URSS, subminând în continuare stabilitatea țării.
Continuare în Gazeta de Stâlpeni!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursă foto: iiccmer.ro)
