Conferința de Securitate de la München, încheiată duminică, ar putea marca un punct de cotitură în relațiile dintre Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, și Uniunea Europeană, numită generic de noua administrație americană, Europa.
În Arabia Saudită urmează primele discuții americano-ruse privind un posibil acord de încetare a luptelor în Ucraina, la care Kievul a fost sau nu invitat. Confuzia persistă, potrivit Politico. Dar de la care este însă exclusă Uniunea Europeană, cel puțin pentru moment.
În paralel însă, președintele francez Emmanuel Macron a convocat pentru luni, la Paris, o reuniune informală a unor lideri europeni. „Ca să arătăm să suntem solidari”, a precizat ministrul polonez de externe Radosław Sikorski, primul care a și pomenit despre inițiativa franceză.
Pe agendă se mai află definirea ajutorului și garanțiilor de securitate oferite Ucrainei, precum și consolidarea securității colective europene.
Printre cei mai importanți lideri europeni care au confirmat deja prezența se numără prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer și prim-ministrul polonez, Donald Tusk. De asemenea, sunt așteptați reprezentați și din partea Germaniei, Italiei, Spaniei și Danemarcei.
Se pare că România lipsește de pe lista scurtă a invitaților. Într-un interviu acordat pentru Calea Europeană, Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, nu a oferit un răspuns foarte clar privind prezența României. Surse din Palatul Cotroceni au confirmat totuși pentru Euronews că România nu va fi prezentă la discuții.
În această situație, România este în afara discuțiilor de pace privind Ucraina chiar și la nivel european, cu toate că Hurezeanu a menționat dorința României de a fi parte din „tratativele de pace și reconstrucția Ucrainei”.
În plus, Hurezeanu a adăugat că nu se poate „vorbi de o schimbare a paradigmei relațiilor noastre cu Statele Unite”, demonstrând angajamentul neclintit al României față de SUA, cu toate că noua administrație americană pare să aibă, cel puțin la nivel declarativ, o abordare diferită față de statele europene, inclusiv România, când vine vorba de Ucraina. Sau de regulile democrației liberale. Sau de protejarea în fața amenințărilor hibride.
Criticile lui Trump, la pachet cu sprijinul pentru partidele populiste europene, și discuțiile privind tarifele, așază parteneriatul dintre SUA și Europa în termeni mai degrabă economici decât democratici.
Iar tensiunile ar putea fi exploatate de China, care s-ar dori un partener privilegiat al UE și un loc la masa negocierilor de pace, observă DW.
Viitorul construcției europene ar putea fi decis în următoarele zile, iar forma sub care se vor concretiza pacea din Ucraina și securitatea Europei depinde și de capacitatea liderilor europeni de a-și impune eventual participarea la negocierile ruso-americane.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Agerpres)
