Pensiile speciale, inclusiv cele acordate deja, pot fi tăiate. Argumente legale și constituționale

PSD și PNL sunt în stare să arunce în aer PNRR, acest plan de țară care ar fi trebuit să schimbe România și cu care s-au lăudat atât de mult în ultimii doi ani, doar pentru circa 9.000 de privilegiați, care primesc așa numitele „pensii nesimițit de mari”.

Deși jaloanele pentru reforma pensiilor speciale, incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt clare, deși Comisia Europeană a transmis deja Guvernului că nu este dispusă la nici un compromis la acest capitol, deși însuși ministrul Fondurilor Europene, liberalul Marcel Boloș, a transmis public că România poate pierde în prima fază 3 miliarde de euro, PSD se opune din răsputeri să salveze acest sistem inechitabil.

Marcel Ciolacu, teoretic viitor premier, și Marius Budăi, ministru al Muncii și hărțuitor, vin cu totul felul de argumente aberante pentru a nu-și face treaba, în condițiile în care termenele asumate sunt deja depășite: ba că este război la graniță și un șofer de basculantă câștigă mai mult decât un subofițer de Pirahna, ba că fac un comitet interministerial, să discute problema, deși legea de reformă trebuia să fie gata la 31 decembrie 2022, ba lansează tot felul de fumigene, sub aberante argumente că „cei care au scris în PNRR îi urăsc pe români”.

În tot acest timp, apar diverse proiecte prin care sunt inventate noi categorii de pensii speciale, cum a fost cel care viza personalul civil din MApN, într-un dezmăț pe banii statului care seamănă cu o petrecere nebună pe puntea unui vas care se scufundă.

Citește și: Putea fi prevenit falimentul Euroins? Conducerea ASF a explicat de ce s-a ajuns aici

Se poate, există precedente. Dar, evident, nu se vrea

De fapt, pensiile speciale (sau pensiile de serviciu, acordate în baza unor pensii speciale) pot fi tăiate constituțional. De altfel, s-a mai întâmplat acest lucru în România, în 2010, atunci când Curtea Constituțională a Românie a oferit și un ghid clar prin care pot fi reduse aceste avantaje nemeritate obținute de anumite categorii.

CCR arăta în urmă cu 13 ani (ce-i drept, atunci judecătorii constituționali nu aveau la rândul lor pensii speciale, deci nu aveau un interes direct, cum se întâmplă astăzi) că doar dreptul la pensie este unul garantat de Constituție, nu și cuantumul pensiei.

De asemenea, partea necontributivă din pensie nu face parte din categoria drepturilor constituționale. Altfel spus, un om are dreptul garantat de a primi înapoi, la pensie, banii cu care a contribuit la sistem de-a lungul vieții sale profesionale. Dar bonusul pe care îl capătă printr-o lege specială este doar atât: un bonus.

Care, ca orice beneficiu în plus acordat pe lumea asta poate fi retras dacă situația economică sau socială nu mai permite alocarea sa. Iar acum este unul dintre aceste momente: contextul economic global este complicat, sistemul românesc de pensii este de mulți ani în colaps, populația tânără care să îl susțină este în scădere, România se împrumută la dobânzi tot mai mari.

Este incorect, cel puțin, ca în contextul în care toată lumea este afectată de această situație, să existe câțiva privilegiați care să stea liniștiți acasă, așteptăm să le vină premiile de la stat.

În decizia din 2010, Curtea Constituțională arată că în conceptul de „drepturi câştigate” pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări.

Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie.(neretrocativitatea legii).

CCR distruge aici unul dintre argumentele celor care vor să protejeze sistemul de pensii speciale, anume că cei care au ieșit deja cu pensii mari rămân cu acestea intacte, pentru că este un drept câștigat. fals.

O lege privind recalcularea pensiilor în sensul diminuării acestora pe viitor nu înseamnă că legea retroactivează, pentru că nu îi pune nimeni pe pensionarii aflați în plată să vină cu banii de acasă ca să restituie ceva.

Ce li s-a dat rămâne bun dat, dar pe viitor vor primi mai puțin. Nu este nimic retroactiv în cazul unei recalculări, după cum mi-a explicat un specialist în materie de legislație a pensiilor.

De altfel, nu doar CCR a fost de acord cu această afirmație, ci și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a menționat, de asemenea, că doar pensia este garantată nu și cuantumul acesteia.

„Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în hotărârea pronunțată în Cauza Muller contra Austriei, 1972, a subliniat faptul că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum”, arată CEDO.

Dacă nu este clar, mai scriu o dată: recalcularea pensiei de serviciu nu înseamnă o restrânge a dreptului  la pensie, pentru că legiuitorul acordă pensii în funcție de posibilitățile financiare ale statului.

Pensiile de serviciu pot fi la un cuantum apropiat de cel al ultimului salariu în plată, fără însă ca vreo convenție internațională să fixeze cuantumul acesteia.

Există argumente și în sens invers: pensia de serviciu nu este discriminatorie față de alte categorii ocupaționale, dar cuantumul acestora se poate analiza de la caz la caz.

De altfel, nimeni nu se scandaliza când militarii, polițiștii sau procurorii ieșeau la pensie cu o pensie mai mare decât restul populației. Dar diferența nu era „nesimițită”.

Citește și: Departamentul de stat al SUA despre România: „Unii jurnaliști au continuat să fie hărțuiți”. Cazurile jurnaliștilor Șercan, Pantazi și Cristea, menționate

Este în sarcina parlamentului să adopte legislația potrivită pentru ca pensiile să nu fie nejustificat de mari. Iar toate datele legale de până acum arată că Parlamentul are acest drept.

Decizia CCR 900/2020, la punctul 105, prevede „cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivi tații, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practicşi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului
contributivi tații”.

Din nou, explicația e aceeași: numai pensia contributivă constituie un drept câștigat. Pensia de serviciu nu este un drept câștigat integral. Partea necontributivă poate fi modificată oricând de către Guvern sau Parlament.

Numai să vrea.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!