Debutul președinției lui Donald Trump la Casa Albă tulbură lumea politică și influențează economiile statelor lumii. Despre cine câștigă și cine pierde în deruta creată, care este „efectul Trump” pe piața liberă, cum ar putea evolua economia europeană în noile condiții și care sunt punctele slabe ale celor mai puternice economii ale lumii, răspunde economistul Bogdan Călinescu în interviul care urmează, acordat pentru PRESShub.
Bogdan Călinescu este economist și trăiește în Franța, la Paris. Conduce propriul institut de studii, publică articole și analize despre politicile economice. A absolvit Institutul de Ştiinţe Politice din Paris și a fost președintele Institutului Francez de Politici Publice (IFRAP), unde a lansat revista Société Civile. Actualmente este director la Institut de Recherches Economiques et Fiscales (IREF) din Paris şi președinte-fondator al asociației Entrepreneur Junior. De câțiva ani, conduce la Universitatea din Pontoise un seminar consacrat dezinformării economice şi politice. Este autorul mai multor cărți de succes publicate în Franța sub pseudonimul Nicolas Lecaussin: „Cet Etat qui tue la France” (Plon, 2005), „L’absolutisme efficace” (Plon, 2008), „Au secours! Ils veulent la peau du capitalisme” (First Editions, 2009), „A quoi servent les riches” (Lattès, 2012).
Ruxandra Hurezean: Ce impact au avut intervențiile politice recente ale președintelui Trump asupra economiei europene? Cum au reacționat marile piețe?
Bogdan Călinescu: Pe 20 ianuarie, în cadrul ceremoniei de investire a lui Donald Trump, am avut ocazia să vedem în jurul său o multitudine de antreprenori miliardari. Echipa sa număra nu mai puțin de 17 multimilionari, dintre care 11 miliardari. Doar acest lucru ar fi trebuit să anunțe o politică economică pro-antreprenoriat și pro-afaceri. Însă, la o lună și ceva de la aceste evenimente, semnele economice nu sunt deloc încurajatoare. Inflația a crescut din nou și acțiunile europene au depășit, în mod paradoxal, pe cele americane. Indicele de referință Stoxx Europe 600 a crescut cu 5,6% din 17 ianuarie, ultima zi de tranzacții înainte de investirea președintelui american, în vreme ce la Wall Street, indicele S&P 500 a crescut cu doar 2,5%. Această situație a apărut în urma discursului său, adesea incoerent, și a amenințărilor sale referitoare la puternice majorări ale tarifelor vamale. Economia europeană este deocamdată în așteptare, însă ar trebui să se lanseze în ample reforme de diminuare a reglementărilor și de reducere a presiunii fiscale. Începând cu Franța!
Citește și: Ilie Bolojan: Nicio decizie privind pacea în Ucraina nu se poate lua fără Ucraina
R.H.: Ce va însemna punerea în aplicare a planurilor lui Trump de creștere a tarifelor vamale? Cine câștigă și cine pierde din această măsură?
B.C.: Deocamdată Trump ezită, schimbându-și discursul aproape zilnic. Protecționismul nu a funcționat niciodată, nimeni nu iese câștigător. Angajații și consumatorii sunt mereu cei care plătesc. Partea ciudată este că a mai făcut deja acest lucru în timpul primului său mandat, în martie 2018 când, sub pretextul securității naționale, a introdus tarife vamale de 25% pe oțel și 10% pe aluminiu. Care au fost consecințele? Dacă în 2018 US Steel număra 29.000 de angajați, la finalul anului 2024 mai rămăseseră 22.053. Angajații și consumatorii au avut și ei de suferit în urma acestor taxe. De exemplu, compania Mid-Continent Steel and Wire care producea aproximativ jumătate din cuiele fabricate în Statele Unite, s-a confruntat cu o scădere a vânzărilor de mai bine de 50%.
R.H: Cum vedeți situația actuală, ar putea Europa susține din punct de vedere economic „pacea” din Ucraina? Care va fi impactul creșterii cheltuielilor pentru apărare? Și care credeți că ar fi soluția cea mai bună?
B.C.: Ne aflăm într-un moment critic. Cu Trump, acum știm deja, ne putem aștepta la ce e mai rău, dar și spera la ce este mai bine. Ultimele sale declarații referitoare la războiul din Ucraina, precum și cele ale secretarului Apărării, Pete Hegseth, sunt din categoria „ce este mai rău”. Să te pleci/îngenunchezi în fața lui Putin înseamnă să calci în picioare eroismul unei națiuni care se luptă de trei ani deja pentru a-și recăpăta suveranitatea și independența. Nu este o atitudine demnă de un președinte al Statelor Unite, tărâm al libertății și al drepturilor individului. Da, Europa trebuie să se consolideze și să investească mai mult în apărare. Face deja acest lucru. În 2024 statele europene membre NATO și Canada au cheltuit 485 miliarde de dolari pentru programe de apărare, o creștere de mai bine de 20% față de 2023. Da, China este o amenințare majoră pentru Statele Unite. În această privință administrația Trump are dreptate. Însă abandonarea Ucrainei nu înseamnă favorizarea păcii, ci încurajarea anumitor puteri prădătoare să ocupe teritoriile vecinilor săi mai slabi. Exact ce s-a întâmplat la Yalta în 1945.
În ceea ce privește pacea, normal, Rusia este cea care trebuia să plătească daunele pe care le-a cauzat invadându-și vecinul.
R.H: Se fac comparații SUA-Europa, Trump insistă pe ideea de concurență. Cum arată comparativ economiile lor?
B.C.: Europa nu se află într-o situație economică înfloritoare, în ultimii ani fiind depășită în mod semnificativ de către Statele Unite. În ultimii 20 de ani, creșterea sa economică a fost, în medie, de 1,57% pe an, față de Statele Unite, unde a fost de 2,1% pe an, adică cu mai mult de o treime în plus. Raportul Draghi, care este extrem de sever cu economia europeană, precizează că, în ultimii 50 de ani, nu a fost creată nici o companie europeană a cărei capitalizare bursieră să depășească 100 miliarde euro, în vreme ce cele șase companii americane a căror evaluare depășește 100 miliarde de euro au fost toate create în decursul aceleași perioade. Conform OCDE, venitul mediu disponibil al familiilor americane este semnificativ mai mare decât al familiilor altor țări europene, precum Germania (+25%) sau Franța (+40%). Acesta este doar aspectul economic, am putea reaminti și probleme legate de imigrație care, la rândul lor, au un impact important asupra alegerilor, după cum am văzut recent în Germania.
R.H.: Cum vedeți în aceste noi condiții complicate evoluția economiei europene? Dar a României?
B.C.: Europa trebuie să se debaraseze de mania reglementărilor și a creării de norme peste tot. Este pe cale de a se sinucide cu obiectivele tranziției ecologice. Deja se vede clar acest lucru în Germania, unde economia și industria stagnează. Economia europeană trebuie lăsată să respire, trebuie încurajat antreprenoriatul și inițiativa privată. În România, din cauza evenimentelor politice grave care au avut loc, uităm de câteva realități economice foarte bune. România nu a fost niciodată atât de bogată, PIB-ul pe cap de locuitor (PPA) a crescut de 9 ori din 1999 și de 3,3 ori de la aderarea sa la Uniunea Europeană, devenind mai mare decât cel al Greciei sau al Ungariei. Ce păcat să vezi tot acest circ politic exact în momentul în care ar trebui accelerate reformele economice și stimulată creșterea economică!
Conform Eurostat, Bucureștiul a atins vârful UE în ceea ce privește PIB/locuitor. A depășit Hamburg și a ajuns din urmă Bruxelles. După ultimele date, raportate pentru 2023 și analizate de Profit.ro, regiunea București-Ilfov a atins 190% din PIB pe locuitor al UE, clasându-se, din această perspectivă, imediat după două regiuni din Irlanda, Luxemburg, Praga și Bruxelles.
R. H: Franța se prefigurează ca un pilon de susținere, cel puțin pentru noi, cum ați descrie viitorul alianțelor în interiorul Europei? Care va fi nucleul de putere? Ce ar putea să facă guvernul și diplomația României ca să-și urmărească pe cât de bine posibil interesele economice, politice?
B.C: Critic des politicile președintelui Macron. Institutul meu (IREF – nota red.) publică articole și analize despre politicile sale. Trebuie totuși recunoscut faptul că, în ceea ce privește Ucraina, după ce a crezut că, deplasându-se la Moscova, îl va putea convinge pe Putin, Macron a devenit unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei. Problema este că, asemenea economiei, armata franceză o duce rău, îi lipsesc mijloacele și soldații. România cheltuie mai mult pentru armată (2,5% din PIB) decât Franța (2,1%) din PIB.
Având în vedere imprevizibilitatea lui Trump, cred că în Europa va exista un nucleu militar, cuprinzând Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia. România, prin poziția sa geografică, va fi un aliat fundamental în fața expansiunii ruse. Dar să nu ne facem prea multe iluzii. Fără americani va fi foarte dificilă apărarea Europei.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
