Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București și polițiștii serviciului Omoruri au făcut patru percheziíi domiciliare la locuințele unor angajați ai Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” București. De asemenea, la sediul Serviciului Omoruri au fost aduse patru cadre medicale, în vederea audierii.
Demersul vine după ce, în urmă cu 5 zile, doctorița Camelia Stamatoiu director de îngrijirii medicale-demis și avertizor în interes public a făcut un memoriu către Procurorul General al României în care arăta că în urma plângerilor sale nu s-a întâmplat nimic în ultimile 3 luni în acest caz.
„Represiunea administrativa, hărțuirea si stigmatizarea comise de conducerea Spitalului asupra dr. Voicu Elena (pentru „vina” de a fi fost avertizor public în 2016 și a fi sesizat Ministerul Sănătății neregulile din spital) și asupra directoarei de îngrijiri la Spitalul Pantelimon, Camelia Stamatoiu pentru „vina” de a fi sesizat Parchetul de moartea suspectă a multor persoane în spital în intervalul 4 – 7 Aprilie 2024), au culminat cu concedierea abuzivă a ambelor, comisă tot de conducerea Spitalului și ne apar ca o sfidare a autorității în disoluție a Statului și o sfidare a Ministerului Public unde arătam că se instrumentează mai multe dosare penale, conduită care nu poate fi trecută cu vederea și nu poate rămâne fără consecințe”, se arată în memoriul înaintat Procurorului General și Corpului de control al Ministerului Public.
Citește și: EXCLUSIV Doctorița care a cerut verificări privind morțile suspecte de la spitalul Pantelimon a fost concediată
Birou sigilat din ordinul managerului
Doctorița Stamatoiu arată că la data de 31 mai , pe când se afla în concediu medical, a fost informată de colegi că biroul ei de la spitralul Pantelimon a fost sigilat de către managerul unității, Bogdan Socea.
Stamatoiu bănuiește faptul că cei din conducerea spitalului vor să sustragă o serie de înscrisuri din biroul ei, acte care ar dovedi că spune adevărul în legătură cu morțile suspecte din spital.
„Aceste înscrisuri pot avea un caracter incriminator pentru o serie de persoane din conducerea Spitalului, deci sunt si apte sa devină probe in anchetele de abuz administrativ sau corupție si este necesară prezervarea lor prin procedura de ridicare de înscrisuri pe care va solicit sa uzați pornind de la prezenta sesizare sau din oficiu”, arată doctorița concediată.
Anunțul pus de managerul de la Pantelimon pe ușa cabinetului doctoriței Stamatoiu
Medicul mai reclamă o serie de presiuni în acest caz, inclusiv din zona politică. „Deși este un caz deosebit și există lucruri grave și presiuni înalte si implicări din zona politică și infracționale, sesizarea mea nu cred că a ajuns la Procurorul General, a fost probabil ignorată ori dirijată și timp de 90 (nouăzeci) de zile nu s-au făcut acte de procedură. De aceea, va rog să-mi comunicați stadiul de lucrare al sesizărilor mele anterioare, la care am făcut referire si care au legătură cu Spitalul Pantelimon”.
Sesizare în urma unei plângeri
Stamatoiu mai spune în memoriu că în urma unui e-mail trimis de ea către Parchet, după ce a discutat cu două asistente medicale din spital, a început ancheta iar ea a avut de suferit și a urmat „hărțuirea, stigmatizarea, umilirea, discriminarea și desfacerea abuzivă a contractului de muncă.
Această pasivitate a autorităților și toate abuzurile care mi s-au întâmplat în perioada mai-august 2024 nu vor contribui la creșterea încrederii în autorităti si nici în Justiție”, mai arată Stamatoiu.
Pe 5 iunie, O asistentă medicală de la Spitalul „Sf. Pantelimon” a fost reţinută miercuri de procurori, pentru 24 de ore, fiind acuzată de săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă în dosarul deceselor suspecte de la spital.
Ea a fost adusă cu mandat la Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei, în calitate de martor, iar, după câteva ore de audieri, anchetatorii i-au schimbat încadrarea în suspect şi au reţinut-o pentru 24 de ore pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.
Conform surselor, anchetatorii consideră că ea ştie ce s-a întâmplat la Secţia ATI, dar a refuzat să dea informaţii în timpul audierilor, astfel încât procurorii au decis să o pună sub acuzare.
20 de morți suspecte
În luna aprilie, procurorii au primit o sesizare de la o asistentă angajată la Spitalul „Sf. Pantelimon, cu privire la faptul că, în perioada 4 – 7 aprilie 2024, în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), ar fi decedat aproximativ 20 de pacienţi, ca urmare a reducerii voluntare, de către personalul medical, a dozei de noradrenalină – un neurotransmiţător utilizat pentru creşterea sau menţinerea tensiunii arteriale.
Procurorii au deschis un dosar penal cu privire la infracţiunea de omor şi au administrat mai multe probe, fiind audiaţi medici şi asistente medicale şi au fost ridicate documente medicale referitoare la toţi pacienţii decedaţi în cadrul Secţiei ATI în perioada 4 – 7 aprilie 2024.
Ulterior, o comisie internă de analiză a Spitalului Clinic de Urgenţă „Sfântul Pantelimon” din Bucureşti a stabilit că la Secţia ATI nu a fost „nicio abatere profesională”, respectându-se toate protocoalele şi procedurile terapeutice existente.
Comisia nu a constatat nicio abatere profesională
„Comisia nu a constatat nicio abatere profesională, respectându-se toate protocoalele şi procedurile terapeutice existente. Rămâne în discuţie presupusa faptă a depăşirii grave a competenţei profesionale a unei asistente medicale care ar fi afirmat că a modificat din proprie iniţiativă doza de noradrenalină, dar nu există nicio dovadă că acest lucru s-ar fi petrecut în realitate. Se constată situaţii de supraaglomerare a Secţiei ATI şi chiar depăşirea capacităţii pentru asigurarea unor condiţii medicale de foarte bună calitate.
Soluţia folosirii paturilor din UPU ca zonă tampon pentru secţia ATI nu poate fi decât o soluţie de moment şi de foarte scurtă durată, iar conducerea spitalului trebuie să identifice de urgenţă soluţii pentru extinderea spaţiului Secţiei ATI. Se impune luarea de măsuri de urgenţă pentru ridicarea nivelului profesional al personalului aflat în Secţia ATI, în mod deosebit a personalului mediu şi auxiliar, atât în ceea ce priveşte cunoştinţele medicale, cât şi modalitatea de comunicare şi nivelul de empatie cu pacienţii şi rudele acestora”, se arăta în concluziile şi recomandările incluse în raportul Comisiei interne, dat publicităţii pe 17 aprilie.
