Pericolul legii adoptate în Senat nu este pragul pentru abuzul în serviciu

Data:

spot_img

Pragul de 250.000 de lei pentru infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, adoptat miercuri în Senat, nu reprezintă cel mai mare pericol pentru justiție, avertizează specialiști din domeniu. Cele trei amendamente contorvesate propuse de PSD, PNL și UDMR conțin două noțiuni care vor arunca în aer dosarele penale aflate pe rol și vor face aproape imposibil ca procurorii să mai ancheteze pe funcționarii care comit una dintre cele două fapte.

O schimbare cu mare miză: fapta comisă „cu știință”

O prevedere nouă introdusă în proiectul de lege care modifică Codul penal este cea privind comiterea abuzului în serviciu „cu știință”.

„Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, se arată în amendamentul pentru modificarea articolui 297 din Codul Penal privind abuzul în serviciu.

Noțiunea „cu știință” nu există în forma actuală a Codului penal și nici în practica judiciară, fiind o invenție a acestui proiect. În literatura de specialitate, există doar patru noțiuni: din culpă (cu prevedere sau din neprevedere) și cu intenție (directă sau indirectă).

Șmecheria introducerii celor două cuvinte este simplă: în prezent, un funcționar public putea fi anchetat indiferent dacă comitea abuzul în serviciu intenționat sau din greșeală.

Prin modificarea adoptată în Senat, același funcționar, luat la întrebări de procurori, poate invoca faptul că nu a știut ce face. A comis fapta „fără știință”.

Mențiunea introdus de parlamentarii PSD, PNL și UDMR în proiectul de lege – „cu știință” – devine dintr-o dată salvatoare, arată surse din Justiție consultate de PRESShub.

Unui magistrat, procuror sau judecător, îi va fi mai greu să dovedească reaua credință a inculpatului, fiind foarte greu de demonstrat știința sau neștiința în a comite o infracțiune a unui funcționar.

Citește și: Metoda Dragnea revine: prag de 250.000 de lei pentru pedepsirea abuzului în serviciu

„Vătămarea gravă a drepturilor”, a doua capcană

A doua prevedere, care poate acțiunea ca o amnistie mascată, este cea conform căreia abuzul în serviciu și neglijența în serviciu mai sunt infracțiuni doar dacă provoacă „o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”.

În Codul penal actual nu există mențiuni despre „gravitatea vătămării” în cazul celor două infracțiuni.

Legea arată astăzi că abuzul în serviciu și neglijența în serviciu sunt pedepsite cu închisoare dacă funcționarul produce „pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”.

„Problema cu introducerea acestui concept – vătămare gravă – vine din faptul că o persoană anchetată poate invoca faptul că ceea ce a făcut nu este grav. Dacă dă afară abuziv o persoană sau fraudează o licitație, poate invoca faptul că nu a produs o vătămare gravă, ci doar o pagubă.

Mai ales că noțiunea este vagă, în cazul abuzului în serviciu.

Cum stabilește un procuror dacă e grav sau nu? Un judecător, de asemenea, poate decide că fapta nu este o vătămare gravă, pentru că ar fi pur și simplu la latidudinea sa, decide cum crede. Nu există o grilă pentru așa ceva.

În plus, în cazul în care aceste modificări ajung la Curtea Constituțională, vor fi declarate în mod evident neconstituționale tocmai pentru că nu se poate stabili cu obiectivitate ce înseamnă vătămare gravă”, au menționat surse din justiție pentru PRESShub.

În cazul în care proiectul de lege trece și de Camera Deputaților și este promulgat, iar CCR declară neconstituțională prevederea, nu pică doar conceptul de „grav”, ci articolele din Codul penal care reglemetează abuzul și neglijența în serviciu în integralitatea sa.

„Eu cred că această noțiune – gravă – a fost introdusă intenționat tocmai pentru a bloca dosarele și a fi declarate neconstituționale cele două articole.

Dacă legea trece în noua formă, dosarele de abuz și de neglijență în serviciu trebuie reanalizate și chiar închise, pentru că s-ar aplica legea penală mai favorabilă.

Practic, s-ar bloca zeci de dosare aflate deja în anchetă sau în judecată, iar altele vor fi greu de deschis, ceea ce echivalează cu o amnistie mascată”, arată experții. Încă una.

Pragul de 250.000 de lei, doar o momeală?

Experții consideră că introducerea unui prag pentru cele două infracțiuni care amintește de OUG 13 ar fi doar o abatere a atenției de la cele două prevederi menționate mai sus, care vor avea efecte mult mai grave.

„Se merge din nou pe rețeta: ieșim cu ceva extrem de scandalos, lumea reacționează, apoi venim și pretindem că dăm înapoi, introducând o prevedere mai cuminte. Dar, în realitate, bombele sunt în altă parte și despre asta Ministerul Justiției, PSD și PNL nu vor zice nimic”, au menționat pentru PRESShub sursele citate.

De altfel, miercuri seara, Ministerul Justiției a precizat într-un comunicat publicat miercuri seara că va susține adoptarea de către Camera Deputaților a unui prag de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu, după ce Senatul a decis miercuri ca limita să fie de 250.000 de lei.

Citește și: Ministerul Justiției susține că vrea prag de „doar” 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu

„Pentru dezbaterile din Camera Deputaților asupra proiectului de lege privind nivelul pragului la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 din Codul penal, Ministerul Justiției va susține adoptarea de către Camera Deputaților a unui prag de 9.000 de lei”, afirmă Ministerul Justiției în comunicat.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță a fost redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022 până în iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.
1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Lasconi, un fel de Reagan mioritic? | Deutsche Welle

Elena Lasconi, 52 de ani, se arată foarte sigură...

Fostul ministru Raluca Prună despre presiunile făcute de Iohannis pentru numirea Procurorului General

Fost ministru al Justiției în guvernul tehnocrat Cioloș, Raluca...

Procuror suspendat din funcție de CSM

Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior...

Schimbarea la față a lui George Simion

Candidatul AUR la președinție, George Simion, în vârstă de...