Peste 18 milioane de cetățeni români cu drept de vot sunt așteptați astăzi să își aleagă președintele, în cele 18.968 de secții de votare organizate pe teritoriul țării, potrivit Autorității Electorale Permanente (AEP). Dreptul de vot aparține cetățenilor români care au împlinit 18 ani, cu excepția celor puși sub interdicție sau condamnați la pierderea drepturilor electorale, informează Agerpres.
Unde votează alegătorii?
În cazul în care alegătorul se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, el poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
Totodată, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar poate vota la orice secţie de votare aflată în alt judeţ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară.
De asemenea, alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează fie la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, fie la oricare altă secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa este înscris în lista electorală suplimentară.
În cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în afară.
Dacă alegătorul îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.
În cazul în care alegătorul are mobilitate redusă, poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la urne.
Votarea în ţară la prezidenţiale începe duminică, la ora 7,00, şi se încheie la ora 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.
Pe durata votării li se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
Sunt interzise comercializarea şi/sau consumul de alcool în jurul sediului secţiei de votare din ţară, pe durata votării, până la o distanţă de 500 metri. Prin organizarea evenimentelor de orice gen nu se poate obstrucţiona accesul persoanelor la secţiile de votare în preziua votării şi în zilele votării.
Cu ce acte de identitate se votează?
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Citește și: Secțiile de votare din România s-au deschis pentru alegerile prezidențiale
Cum se desfăşoară votarea?
Alegătorii prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.
Potrivit Biroului Electoral Central, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.
Cine poate vota cu urna specială?
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, poate vota prin intermediul urnei speciale.
Cererile s-au putut depune până în preziua votării.
Mai pot vota cu urna mobilă:
- Alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în ţară şi care, din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară, nu se pot prezenta la secţia de votare
- Persoanele care, în ziua alegerilor, sunt internate într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru vârstnici ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private
- Persoanele reţinute, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.
- Persoanele aflate în arest la domiciliu
Citește și: O zi până la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale
14 candidaţi pe buletinul de vot; Ludovic Orban, aflat pe poziţia a 10-a, şi-a anunţat la începutul acestei săptămâni retragerea din cursa electorală
Conform Biroului Electoral Central, ordinea pe buletinul de vot, la alegerile prezidenţiale de duminică, este următoarea:
- Poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
- Poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
- Poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
- Poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
- Poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
- Poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
- Poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
- Poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
- Poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
- Poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei (care figurează încă pe buletinul de vot. Acesta s-a retras în favoarea Elenei Lasconi);
- Poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
- Poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
- Poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
- Poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.
Citește și: Alegeri prezidențiale 2024. Peste 700.000 de români au votat în primul tur
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: AGERPRES)
