Conflictul a debutat în 2008. Mario Vintilă, urmaşul lui Gheorghe Vintilă, revendică donaţia pe care doctorul a făcut-o, în 1960, Muzeului de Artă Constanţa. „Din 2008 ne luptăm în instanţă. Doctorul Vintilă a avut trei căsătorii din care nu a rezultat niciun copil. Fiica menajerei, în vârstă de 15 ani, a făcut un copil atunci când doctorul avea 68 de ani. A pretins că este al lui şi justiţia i l-a atribuit, pe principiul din timpul comunismului, acela că orice copil trebuie să aibă un tată. Doctorul a considerat că este o umilinţă să i se dea câştig de cauză fiicei menajerei. Eu l-am cunoscut pe doctor, era muzeograf principal la Muzeul de Artă, a fost colegul meu ani de zile şi vorbea mereu despre această nedreptate: i se băga pe gât un copil care nu era al lui, pentru că el avea certificat de la Mina Minovici care atesta faptul că nu poate face copii”, explică Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa.
„Lucrările pot fi evaluate la câteva milioane de euro”
Doina Păuleanu este una dintre figurile proeminente ale vieţii culturale din Constanţa, dar şi din ţară, reputat critic şi istoric de artă. Absolventă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (astăzi Universitatea de Artă Bucureşti), secţia Istoria şi teoria artei, Doina Păuleanu este expert al Casei de Licitaţii Artmark. De-a lungul timpului, a publicat o serie de lucrări de istoria artei, imagologie, antropologie urbană şi management cultural. Doina Păuleanu a fost distinsă cu premiul Academiei Române pentru istoria artei, pentru lucrarea „Constanţa 1878-1928. Spectacolul modernităţii târziu”. De asemenea, în 2016 a fost laureată cu premiu special la Gala „Oamenii Timpului”. Din 2008, unul dintre obiectivele carierei sale a devenit păstrarea colecţiei de la Topalu ca secţie a Muzeului de Artă Constanţa, aşa cum este încă din 1961.
Revenind la Mario Vintilă, declarat fiul doctorului Gheorghe Vintilă, directorul Muzeului de Artă Constanţa susţine că „acest urmaş nu a fost niciodată la Topalu”. „Noi l-am îngropat pe doctor, noi i-am făcut parastasurile”, declară Doina Păuleanu.
Ceea ce invocă urmaşul lui Gheorghe Vintilă este o încălcare a clauzelor donatale prin nerespectarea condiţiilor de păstrare şi conservare a lucrărilor pe care doctorul le-a donat Muzeului de Artă Constanţa. De la momentul debutului procesului în instanţă, în anul 2008, Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă” din Topalu respectă însă integral condiţiile muzeale actuale. „În istoria muzeului au fost nenumărate lucruri care nu au fost în regulă, pentru că asta a fost ţara, eu nu sunt de vină că a fost comunism în România, că n-a fost lumină, că toaleta era în curte… Din 1998 până în 2006 noi am fost în litigiu cu proprietarii clădirii muzeului, care au solicitat clădirea şi care au câştigat. În toată această perioadă clădirea era aşa cum era, o clădire de ţară, însă noi am încercat tot timpul să o aducem la standardele muzeale de atunci. Fiind o clădire în litigiu şi nu am avut voie să băgăm bani publici în ea. Proprietarii au câştigat clădirea, dar noi am făcut rost de bani, am cumpărat-o şi din momentul acela am făcut totul pentru ca ea să fie adusă la standardele contemporane ale muzeografiei. Asta a comportat însă un buget de timp. Anterior, muzeul a fost ca toate muzeele din ţară, n-a fost nici mai bine, nici mai rău. Dar în 2008, când a pornit procesul, clădirea era foarte în regulă”, a declarat directorul Muzeului de Artă Constanţa.
În ceea ce priveşte lucrările semnate de unii dintre cei mai semnificativi artişti plastici români şi găzduite de muzeul din Topalu, acestea nu au fost evaluate, dar Doina Păuleanu estimează că valoarea lor ar putea ajunge la câteva milioane de euro. „Lucrările pot fi evaluate la câteva milioane de euro, dar nu s-a făcut evaluarea. În general, nu s-a făcut evaluarea patrimoniului din România, din mai multe pricini. Aşa cum estimez eu, valoarea lucrărilor se ridică la câteva milioane de euro”, susţine criticul de artă.
„Nu avem dreptul să ne pierdem muzeele publice”
Până la momentul actual, Muzeul de Artă Constanţa a câştigat toate procesele. Dosarul se află acum la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, iar noul termen a fost stabilit pentru data de 19 septembrie. Luna aceasta, Muzeul de Artă a solicitat însă instanţei recuzarea judecătorilor, pe motiv că în dosar ar fi fost admise probe ce nu ar face obiectul procesului.
„Mi s-a cerut să aduc un morman de hârtii, fişe de conservare, de restaurare. Mi se cer acum mandate în baza cărora lucrările de la Topalu au fost date în marile expoziţii ale ţării. Nu se poate aşa ceva! E secţia noastră, cum să nu le dăm?!? Faptul că în toate marile retrospective au fost atâtea lucrări de la Topalu consfinţeşte o dată în plus valoarea lor. Este o nebunie, e inadmisibil!”, a declarat criticul de artă, mărturisind că se teme că, odată cu admiterea unor probe noi, procesul ar putea fi rejudecat, dar subliniind că nu documentele cerute fac obiectul procesului intentat de Mario Vintilă.
Instanţa a respins însă cererea de recuzare a judecătorilor, formulată de Muzeul de Artă Constanţa. Înainte de aflarea acestei decizii, Doina Păuleanu a precizat că, în cazul în care instanţa va admite noi probe, va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii şi va scrie preşedintelui României.
„Dacă cel care contestă donaţia ar avea cîştig de cauză ar fi o pierdere ireparabilă nu doar pentru Constanţa, ci pentru România. Nu avem dreptul să ne pierdem muzeele publice şi mai ales nu avem dreptul să scoatem din circuitul muzeal asemenea lucrări, pentru că ele ar putea fi vândute şi ar intra în nişte case de unde nu ar mai fi accesibile cel puţin o generaţie, două. Şi asta ar fi o pierdere – după părerea mea – pentru întreaga artă românească, noi nu mai avem un muzeu comunal de valoarea acestuia. Cred că este unul dintre cele mai valoroase din Europa, dacă nu chiar cel mai valoros de acest fel, pentru că este un muzeu cu statură naţională. În general, muzeele din comunităţile locale sunt muzee naţionale, dar acesta este un muzeu cu aspiraţie şi cu rang naţional. Nu mai puţin important, ar fi nedrept pentru memoria doctorului, a cărui mare realizare în viaţă a fost acest muzeu”, a explicat directorul Muzeului de Artă Constanţa.
Mario Vintilă, urmaşul doctorului Gheorghe Vintilă, trăieşte în Germania. Dacă va avea câştig de cauză, există posibilitatea ca cele 228 de lucrări de artă din colecţia de la Topalu să fie scoase din circuitul muzeal public. Am încercat să intrăm în contact cu Mario Vintilă prin intermediul Casei de avocatura Muşat şi Asociaţii. De fiecare dată însă avocatele care se ocupă de caz nu au fost de găsit, transmiţându-ne că vom fi contactaţi ulterior, ceea ce nu s-a întâmplat până la acest moment.
