Nu știu când Petru Alexandru Galai (28.05.1956 – 06.04.2025) va pătrunde de facto în manualul de istorie a artei românești, dar părerea mea de nespecialist este că repede. Am fost prieteni buni o perioadă frumoasă a vieții noastre, și prieteni de la distanță în ultima perioadă, când, nu știu de ce, a fost mai retras. Nici măcar pe la atelier nu l-am mai găsit.
Prietenii îi cunosc atelierul din Carol 10, de unde operele sale prindeau viață, unde în aproape fiecare ianuarie, Momi, că așa îi spuneau prietenii, pregătea cu cazan cu ciobă de burtă, cum nimeni altul nu reușea!
Carol 10, era locul unde se bea zdravăn și unde se discuta aprins filosofie, artă si mai ales politică. Momi a fost un liberal convins, dezmăgit de conjunctura actuală. Era liberal prin natura meseriei, dar mai ales prin dezgustul față de perioada comunistă pe care a trăit-o aproape jumătate din viață. Personaje sale din atelier, poreclite ”momi”, vor depune mărturie în fața lui Dumnezeu că a crezut în libertate.
Născut la Drobeta Turnu Severin, cu armata făcuta la grăniceri, pe Clisură în cea mai neagră perioadă, a venit în București pentru a se înscrie la Instritutul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu”. De lucrările sale, de premiile luate, de opera sa, îi las pe specialiști să scrie. Și sigur vor scrie, mai ales acum, că și-a luat catrafusele de sculptor și a plecat. A plecat să lucreze pentru ăia mai buni, care sigur îi vor da un atelier spațios și nu îl vor supăra cerându-i bani pe mai știu eu ce invenție de portarel al Primăriei. A plecat să gătească pentru prietenii lui sculptori pe care îi pomenea des cu cate un cazan de mâncare din care toți cunoscuții lui erau invitați să mănânce.
A plecat pe langă miniaturile lui de sfinți schizofrenizați de lumea degradată, dar ne-a mai lăsat o serie de rețete fabuloase din bucătăria sa, rețete fezandate cu povești spumoase, ne-a lăsat câteva istorisiri spumoase pe cand lucra la Casa Poporului sau cu ”eroisme” de la ”Revoluție”. Au mai rămas și câteva emisiuni făcute la Radio Mix.
A lăsat o familie îndurerată și câțiva prieteni care îl vor pomeni ori de câte ori vor avea ocazia, evident, la un pahar cu vorbe.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
