Liberalii sunt încremeniți până în septembrie într-o campanie care nu arată bine pentru potențialii votanți ai partidului. Un politician emblemă al liberalilor ne spune că miza pentru fiecare candidat este funcția publică deținută cu sprijinul partidului.
Același politician emblemă al liberalilor se arată deranjat de către unii dintre liderii ai PNL, care deja schimbă miniștri în funcție sau propun liberali pe posturile altor partide din coaliție. Și alți liberali de frunte remarcă imaginea dizgrațioasă a două tabere care se ceartă pe o funcție în loc să ne expună nouă tuturor ce viziune de țară ne pregătesc.
Postul de președinte al liberalilor se va juca până la ultima turnantă. Susținătorii premierului invocă sprijinul Președintelui României pentru acesta, deși un sprijin de la Cotroceni nu este neapărat un avantaj, precum și faptul că premierul reprezintă un nou suflu în partid. Pentru un delegat care are de ales între cei doi, întrebarea ar fi care dintre cei doi este capabil ca în 2024 să obțină rezultatul livrat de către PAS în Republica Moldova.
Doar că liberalii vor avea nevoie de un lider sau mai mulți lideri serioși care să convingă cetățeni ce nu au votat în 2020 să vină să voteze liberalii. Toate partidele parlamentare au de lucru serios pentru a guverna în 2024. Ultimul sondaj ne arată un tandem potențial PSD-AUR la aproximativ 45% și o alianță PNL-USRPLUS la aproximativ 40%. Sunt procente care se vor juca în mod evident pe tot parcursul actualei guvernări. Pentru ca PNL să ajungă la peste 50% așa cum a reușit PAS, vor avea nevoie de o locomotivă electorală sau de mai multe locomotive electorale, ce exclud pe actualul președinte al țării.
Spre deosebire de Maia Sandu, președintele României nu a fost niciodată o locomotivă pentru partid. Actuala coaliție a fost posibilă pentru că alegerile din 2020, ca să folosim o frază celebră din fotbal, ”au fost pierdute de către potențiala coaliție a socialiștilor cu partide neparlamentare, nu câștigate de către liberali și de partenerii lor din coaliție”.
Actualul președinte al țării nu a reușit să îi aducă la vot pe cei care au votat la prezidențiale și are la activ o înfrângere categorică a liberalilor de către socialiști și o altă înfrângere care a permis formarea guvernului doar pentru că partenerii principali ai liberalilor nu se putea alia cu socialiștii cu care luptaseră la baionetă în Parlament.
Președintele este responsabil și pentru întrebarea formulată la referendum care a blocat orice posibilitate ca premierul și guvernul să intervină substanțial prin ordonanță de urgență în materia justiției, chiar și în situații în care ordonanța de urgență ar fi fost justificată și confirmată prin atacarea sa de către actualul avocat al poporului pentru vicii de neconstituționalitate.
Actualul ministru al justiției a emis o ordonanță de urgență cu sfidarea președintelui care a promis că nu se vor mai da vreodată ordonanțe de urgență în acest domeniu. Și este puțin probabil ca președintele să fie sfidat încă o dată, fără ca ministrul justiției să nu fie demis de către premier.
Dacă la referendumul pentru justiție întrebarea ar fi fost dacă sunteți de acord ca Zmeul cel Mic să se însoare cu Ileana Cosânzeana și să fie responsabili copiii frumoși ai acestora de reforma justiției, răspunsul ar fi fost un covârșitor da. Se cunoștea că un alt referendum referitor la numărul maxim de 300 de parlamentari fusese ignorat cu desăvârșire de către socialiști de vreo zece anișori.
Orice măsură de schimbare în justiție depinde acum de votul UDMR care a lucrat alături de socialiști la actuala configurație din justiție și doar un naiv ar crede că pe chestiunile esențiale din justiție UDMR ar putea să își schimbe punctul de vedere deja validat de către proprii alegători.
Apropo de faptul că premierul a promis că nu va face compromisuri, pentru a avea alegeri la locale în două tururi coaliția, fără UDMR va avea nevoie să negocieze cu AUR, dacă liberalii doresc într-adevăr alegeri în două tururi. Și aici președintele liberalilor va avea de ales dacă să scoată la joc inclusiv pozițiile deținute de către liberali sau să joace și să spere că va reuși prin vot că preia înapoi ce a pierdut fosta șefă a liberalilor care acum îl sprijină pe premier.
Se pare că premierul ar fi interesat de alegerile în două tururi din moment ce a menționat că dorește candidați liberali la București. Dacă premierul este un om politic matur și dornic să creeze o moștenire cum nu a creat un alt șef al liberalilor după Revoluția din 1989, atunci are deja pregătit un plan ce va implica o negociere cu AUR pentru alegeri în două tururi. Pentru că doar cu alegeri în două tururi liberalii vor putea în mod pragmatic să conducă din nou Capitala.
Dacă liderul local de la Bihor este emblema partidului, ar fi interesant să vedem care dintre candidații la șefia liberalilor va promova lideri politici după chipul și asemănarea acelui domn emblemă. Sau măcar am putea să analizăm care echipă ar fi mai aproape de reperul de performanță de la Bihor. Fiecare echipă va putea fi analizată de către delegații de la congres sub aspectul abilității ei de a conduce partidul spre o victorie la alegerile din 2024.
Pe de altă parte, alegerea va putea fi implica și nefericita alegere a răului cel mai mic. Rămâne și criteriul esențial în orice relație, să analizezi câți lideri marcanți ai partidului din fiecare echipă sunt irespirabili pentru tine ca delegat la congres.Nu strică să ai informații despre caracterul unora, anturajul acestora, ideile pe care le propagă în spațiul public, despre ce au făcut în concret atunci când au avut în mâna destinele unor oameni și despre cum ar putea fiecare dintre ei să ajute la dezvoltarea României.
Ca orice alegere, nu e vorba despre alegerea dintre Bine și Rău, ci despre alegerea dintre opțiuni limitate, ceea este o caracteristică a majorității opțiunilor pe care le avem în viață.
