Poate un bărbat să vorbească despre feminism?, Când este momentul să ai drepturi?, Nu toate familie trebuie protejate? sunt doar câteva dintre întrebările ridicate de europarlamentarul Nicu Ștefănuță.
Vineri seara, un bar din centrul Bucureștiului s-a transformat într-un spațiu sigur pentru toți cei care au vrut să participe la dezbaterea „Gen, egalitate!”.
Citește și: Investițiile în parcuri fotovoltaice aduc venituri cel puțin 20 de ani
Un eveniment despre egalitate
În acest moment, în România, majoritatea spitalelor publice din România refuză avortul, deși este o procedură legală. De la an la an, vedem cum numărul victimelor violenței domestice este în continuă creștere, ca și număr mamelor minore. Totuși, educația sexuală din școli rămâne un subiect tabu.
Un subiect sensibil rămâne și cel al comunității LGBTQAI, ale cărei drepturi nu sunt încă respectate de România.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat România încă de anul trecut să recunoască și să protejeze din punct de vedere legal familiile între persoanele de același gen, însă, nici până în momentul de față, hotărârea nu a fost pusă în practică.
Acestea a fost subiecte principale discutate în cadrul evenimentului „Gen, egalitate!”, împărțit în două paneluri și care a adus pe aceeași scenă lideri de opinie din mediul onlie, dar și reprezentanți ai unor asociații consacrate în aceste domenii.
„Am pus împreună o serie de oameni luminați, de oameni frumoși, de oameni inimoși și de oameni care există și fac lucruri în societate.
Vă spun de ce pun accentul pe acest „există”. Pentru că suntem într-o țară în care lumea spune că noi nu existăm, că noi nu contăm, că majoritatea este conservatoare, extremistă, naționalistă, este conservatoare economic, nu se gândește la egalitate”, a declarat Nicu Ștefănuță în deschiderea discuțiilor.
Citește și: De ce nu îl reevaluează ucrainenii pe Alexei Navalnîi. ANALIZĂ PRESShub
Multe femei se simt agresate
Europarlamentarul a atras atenția și asupra numărului mare de femei din țara noastră care se simt agresate sau care au cunoștințe care au fost abuzate sexual.
„Este o țară în care feminismul se spune că nu există și nu este important, deși Centrul FILIA a publicat un studiu care spune foarte clar următoarele lucruri: 5% din bărbați își calcă cămășile, 35% din femei cunosc alte femei abuzate sexual și foarte foarte multe femei se simt agresate în această țară”.
Nicu Ștefănuță a mai spus că cel mai bun moment pentru un om să aibă drepturi este prezentul și a adus în lumină și problemele comunității Queer.
„Astăzi vorbim de faptul că toate familiile trebuie să fie protejate. Nu este o propoziție evidentă cumva? Nu toate familiile trebuie protejate? Oamenii care se iubesc între ai nu au aceleași drepturi? Să se iubească? Să trăiască liberi în această țară?
Când este momentul să ai drepturi? Când este momentul ca dreptul unui om să se și aplice? Nu există moment mai încolo. Există doar acum!”.
Europarlamentarul i-a îndemnat pe toți cei prezenți în cadrul evenimentul să lupte pentru egalitatea lor.
„Poate un bărbat să vorbească despre feminism? Eu zic că nu neapărat, dar poate să înțeleagă. Însă poate un aliat să vorbească despre drepturile comunității LGBTQAI? Eu cred că da și trebuie pentru că în țara asta nu suntem egali.
Ce vor femeile pe plan politic
Primul panel a discutat despre problemele femeilor în contextul social actual din țara noastră. Discuția, moderată de Andrada Cilibiu, coordonator PR și comunicare de la Centrul FILIA, le-a adus la aceeași masă pe Andreea Rusu, directoare executivă FILIA, Aluziva, activistă pentru drepturile omului și creator de conținut, Irina Mateescu, vice-președinta Asociației Moașelor Independente și Maria Zvinca, creator de conținut.
Centrul FILIA a lansat recent un studiu în care au arătat inclusiv modul în care femeile se raportează la politică, dar nu numai. Andreea Rusu a prezentat câteva dintre rezultatele acestei cercetări.
„Este foarte important să înțelegem ce vor femeile din România în acest an electoral. Este pentru prima dată când votăm la toate ciclurile de alegeri într-un singur an. O să vedem cu în campania electorală se vorbește de lucruri care nu sunt prioritare pentru noi.
Așa că noi am vrut să aflăm de la femei, ele despre ce ar vrea să se vorbească. Dacă ne referim specific pe buget, principalele două domenii în care femeile ar investi mai mulți bani sunt educația și sănătatea.”
Doar 18% femei în Parlament
Acesta este poate cel mai bun exemplu că femeile nu sunt reprezentate suficient în politică pentru că, potrivit Andreei Rusu, România este una dintre țările Uniunii Europene cu cele mai mici investiții în aceste două domenii.
„Aș vrea să menționez că România are unul dintre cele mai mici procente alocate sănătății și educației din Uniunea Europeană, ceea ce ne arată că nu avem suficiente femei în poziții de putere în politică. Suntem la 18% femei în Parlament, iar acest lucru se vede. Femeile au interese diferite, experiențe diferite și probleme diferite de cele ale bărbaților”.
Directoarea Centrului Filia a mai spus că cercetarea lor a arăta că aproape 80% dintre românce cred că reprezentarea lor în politică nu este suficientă, mai ales în contextul în care în țara noastră trăiește un număr mai mare de femei, comparativ cu cel al bărbaților.
„78% din femeile din România consideră că sunt prea puține femei în politică. Totuși, politicienii bărbați o să vină și o să ne ceară votul anul acest, deși noi suntem peste majoritate din populație”.
Citește și: Investițiile în parcuri fotovoltaice aduc venituri cel puțin 20 de ani
Poate un bărbat să vorbească despre feminism? Spitalele refuză avortul
Irina Mateescu, vice-președinta Asociației Moașelor Independente, a prezentat o altă cercetare apărută recent. AMI a arătat că majoritatea spitalelor din România refuză procedura de avort.
„Din toate spitalele publice la care am sunat din toată țara, 67% au spus că nu fac întrerupere de sarcină la cerere fie medicamentoasă, fie prin chiuretaj. Spun că grija lor este supravegherea sarcinii și a nașterii, iar unii chiar că nu este un act medical”.
Irina Mateescu povestește că în unele spitale nu se efectuează procedura de avort medicamentos conform ghidurilor care reglementează această procedură.
„Am avut un procent de aproximativ 8% dintre spitalele publice care nu oferă avortul medicamentos până la vârsta menționată în ghiduri și coroborată cu prospectul medicamentelor de pe piață, adică 9 săptămâni, iar în ghid se recomandă 12 săptămâni. Ni s-au spus că sarcina trebuie să fie de 7 săptămâni, chiar și de maxim 4, când nici nu ești sigură că ai o sarcină nedorită”.
„Niciun spital public din România nu acordă avort chirurgical până la 14 săptămâni plus avort medicamentos până la 9 săptămâni. Avem 6 care oferă avort medicamentos și una care oferă avort chirurgical până la 14 săptămâni, în toată țara”, a mai spus Irina Mateescu.
Educația sexuală nu este doar despre sex
Aluziva, activistă și creator de conținut a adus în atenție problema lipsei de educație sexuală și de acces la informații sigure pentru tinerii români.
„Eu am avut părinți conservatori și mulți sunt ca mine și mulți ne-am îndreptat către internet și de acolo ne-am luat singuri informațiile, dar unele dintre ele, nu cele mai corecte sau sigure. Dacă părinții se feresc să abordeze teme despre educația sexuală, iar pe internet găsim tot felul de informații, de unde să ne educăm noi sau tinerii? Aici vine responsabilitatea sistemului public de educație”.
Aceasta a explicat că subiectul educației sexuale este unul vast care presupune inclusiv teme ca siguranța actului sexual, ce este consimțământul, cum să ne protejăm de anumite afecțiuni, printre multe altele.
„La educație sexuală nu învățăm doar cum intră penisul în vagin și cum apar copiii. La educație sexuală învățăm să ne ținem corpul sănătos, să recunoaștem probleme de sănătate, ce înseamnă menstruația și ce se întâmplă când vine și când nu vine, învățăm despre consimțământ, despre igienă, și despre multe altele”.
Să fii femeie este un sport extrem
Maria Zvinca, creator de conținut, a povestit despre experiențele sale și despre reacțiile pe care le-a primit de la mai multe persoane după ce a făcut public faptul că a făcut un avort.
„Este sport extrem să fii femeie în România, să fii femeie și pe internet este deja nivelul următor. Când abordez un topic legat de femei sau de nevoile femeilor mereu primesc mesaje de la „mirei”. Eu la începutul carierei mele în online am vorbit despre întreruperea de sarcină. Am fost inclusiv acuzată că sunt criminală”.
Întrebată cum crede că pot să fie bărbații apropiați de feminism, Maria Zvinca a răspuns că, din punctul ei de vedere, cea mai bună soluție este comunicarea.
Cel de al doilea panel a mutat discuția către comunitatea Queer din România și către drepturile, sau mai bine zis, lipsa drepturilor acestora.
Dialogul a fost moderat de Silviu Faiăr, Twitch Streamer, iar invitații au fost Zarug, performer, Robert Rațiu de la Asociația Mozaiq, dar și activiștii Oana Maria Zaharia, Raj Alexandru, Dorina Albu și Tobias Pasăre.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
