Politica Agricolă Comună sau PAC, cum este cunoscută, pe scurt, reprezintă un parteneriat între agricultură și societate. În cadrul acestui parteneriat, producătorii agricoli din Uniunea Europeană sunt sprijiniți în activitatea lor pentru a putea asigura necesarul de alimente pentru populația statelor membre.
PAC a fost lansată în 1962 ca o politică comună pentru toate țările din UE. Ea este gestionată și finanțată la nivel european din resursele bugetului UE, la care România are acces începând cu anul 2007, când a devenit membru al UE.
În prezent, România se pregătește să încheie exercițiul financiar 2014-2020, cu o perioadă de tranziție de doi ani până la intrarea în vigoare la noua Politică Agricolă Comună. Aceasta ar urma să fie aplicată în perioada 2023-2027, cu o finanțare totală alocată țării noastre de 20,12 miliarde euro, sumă ce include și finanțarea perioadei de tranziție. Din această anvelopă financiară, 13,37 de miliarde de euro vor reveni plăților directe și măsurilor de piață, iar 6,75 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală.
Din acest buget, fermierii români vor fi sprijiniți cu plăți directe din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) (subvențiile achitate de Agenție de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, APIA) și cu finanțări nerambursabile prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (măsuri și submăsuri de sprijin derulate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, AFIR).
În urma unui trialog care s-a derulat pe parcursul ultimilor trei ani între Consiliul Uniunii Europene – cu miniștrii statelor membre, Parlamentul European și Comisia Europeană, la finele lunii iunie a fost atins un acord privind principiile noii PAC.
Cele trei mari principii de finanțare a agriculturii prin noua PAC
Convergență de 85%. La convergență, nivelul stabilit va fi de 85%, adică toate plățile directe vor fi aduse până la un nivel de 85% dintr-o plată medie națională. Cu toate acestea, statele membre pot stabili o rată mai mare de convergență, dacă doresc. Conform estimărilor oficiale făcute de reprezentanți ai României în perioada 2021 – 2027, ca urmare a continuării convergenței externe, plata directă va crește de la 195,5 euro/ha la o valoare medie de 205 euro/ha. În pofida creșterii plății directe pe unitatea de suprafață, suma totală anuală nu va creste semnificativ deoarece suprafața de referință a României se va reduce de la 9,7 milioane ha actualmente, la 9,24 milioane ha cât a fost suprafața ce a beneficiat de plăți directe în anul de referință 2016.
Eco-schemele, 25% din plățile directe. Eco-schemele sau regulile ”verzi”, ce includ zonele de interes ecologic, vor reprezenta 25% din plățile directe ca măsuri de finanțare. Va exista și o perioadă de acomodare, de tranziție, în care limitarea eco-schemelor va fi la 20%. Această perioadă ”de învățare” se va aplica în primii doi ani ai noii PAC, 2023 și 2024.
Redistribuire de 10%. Pachetul de reformă a PAC include măsuri care vizează redistribuirea fondurilor în favoarea fermelor mici și mijlocii. În temeiul acordului, statele membre vor avea obligația de a redirecționa 10% din plățile directe către astfel de ferme (în principiu, prin plăți redistributive, cu excepția cazului în care pot dovedi că pot obține același efect prin intermediul altor instrumente comparabile). Astfel, un stat poate să fie scutit de la această redistribuire doar dacă aplică alte măsuri, precum o convergență sporită a plăților directe.
PAC post-2020 aduce un termen nou pentru fermier și pune un accent mai mare pe ”dimensiunea socială a agriculturii”. ”În temeiul noului acord, fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe vor fi supuși unei sancțiuni administrative dacă nu oferă condiții adecvate de angajare, astfel cum sunt prevăzute în legislația relevantă a UE. Este pentru prima dată când legislația agricolă a UE include o dimensiune socială și marchează un pas istoric înainte în ceea ce privește modul în care PAC ia în considerare condițiile lucrătorilor agricoli”, s-a anunțat într-un comunicat al Consiliului Uniunii Europene.
În urma acordului, la nivelul Uniunii Europene se lucrează pentru finalizarea unui draft de regulament în baza căruia fiecare stat membru, în acord cu analiza nevoilor și oportunităților de finanțare, să își elaboreze propriul Plan Național Strategic. Conform comunicărilor oficiale, statele membre au termen până la 31 decembrie 2021 pentru a-și prezenta proiectele de planuri strategice naționale în vederea aprobării lor de către Comisia Europeană.
DISCLAIMER. Această comunicare este realizată în cadrul Campaniei generale de informare privind Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene ”Forța P.A.C. pentru Fermieri”, acțiune cofinanțată de Uniunea Europeană prin Programul de măsuri de informare privind politica agricolă comună (IMCAP). Conținutul prezentului articol reflectă doar opiniile autorului, iar responsabilitatea îi revine integral acestuia. Comisia Europeană nu acceptă nicio responsabilitate pentru potențialele utilizări ale informațiilor conținute.
