Campanie electorală în regiunea calamitată de inundaţii: cine profită, cine are de pierdut? Are managementul de criză efect asupra alegerilor din septembrie? Experţii şi sondajele ne spun ce şi cum.
Angela Merkel printre dărâmături. Cancelara s-a lăsat purtată marţi prin centrul istoric al oraşului Bad Münstereifel devastat de viituri şi inundaţii. Nu s-a grăbit, a fost evident marcată, aceasta s-a putut vedea în imaginile transmise live de numeroase televiziuni.
Orăşelul altădată idilic din landul Renania de Nord-Westfalia este „atât de sever lovit încât îţi piere glasul”, le-a spus Merkel localnicilor. Înainte de a pleca, şefa executivului german, aflată la final de mandat, i-a dat primăriţei asigurări că va reveni curând, chiar dacă nu va mai fi în funcţie pe atunci.
Astfel de vizite în regiuni calamitate sunt mereu pentru politicieni o evoluţie pe muchie de cuţit, explică pentru DW Ursula Münch, profesoară de politologie. „Dacă nu le fac şi au o funcţie guvernamentală, sunt acuzaţi de dezinteres şi lipsa empatiei”, a explicat ea. Pe de altă parte se pot trezi rapid că li se impută „interesul exclusiv pentru campania electorală”. Angela Merkel nu poate fi acuzată de aşa ceva, fiindcă nu mai candidează la nicio funcţie.
Şansă pentru guvernanţi
Cu toţii au vizitat regiunile inundate din landurile Renania de Nord-Westfalia şi Renania-Palatinat: şi preşedintele federal, şi cancelara, şi cei trei pretendenţi la funcţia ei, miniştri, premieri regionali. Crizele sunt considerate momentele oamenilor de acţiune, ale potentaţilor, ale executivului.
Candidata ecologistă la funcţia de cancelar, Annalena Baerbock, are, pe lângă un start defectuos în campanie, şi un alt dezavantaj: nu a avut niciodată o funcţie executivă, spre deosebire de rivalii ei Armin Laschet (CDU) şi Olaf Scholz (SPD), care au vizitat regiunile sinistrate însoţiţi de un numeros alai de presă. În astfel de momente de criză, partidele la putere beneficiază de un „bonus instituţional”, afirmă pentru DW politologul Gero Neugebauer. „Cei care au funcţii beneficiază de un avantaj”, a completat el. Şi Baerbock a vizitat regiunea devastată de inundaţii dar nu au apărut imagini nicăieri. Vizita lui Baerbock a avut caracter privat, la dorinţa ei expresă.
Cine se descurcă în criză?
A fost deci avantajat Armin Laschet, puternicul preşedinte al formaţiunii de guvernământ CDU şi premier al landului afectat de inundaţii Renania de Nord-Westfalia? A reuşit mai degrabă să puncteze la capitolul management de criză social-democratul Olaf Scholz în ochii cetăţenilor? Scholz candidează şi el la funcţia de cancelar din partea laburiştilor şi este coresponsabil pentru reconstrucţie în calitatea sa de ministru de Finanţe. El împarte sute de milioane de euro pentru a-i ajuta pe cei rămaşi fără agoniseala de-o viaţă.
Se pare că nici unul, nici altul. Revista Der Spiegel a însărcinat institutul demoscopic Civey să întrebe oamenii ce cred. Cine s-ar implica cel mai mult în calitate de cancelar pentru protecția climei? Pe ultimul loc, cu doar 26 la sută, s-a clasat Armin Laschet. Pe locul doi s-a clasat Olaf Scholz cu 35 la sută, iar pe locul întâi Annalena Baerbock. 56 la sută din repondenţi au considerat că ea este cea mai competentă în combaterea schimbărilor climatice.
Nu este surprinzător, spun la unison Ursula Münch şi Gero Neugebauer, care atrage atenţia asupra unei particularităţi germane: „Noi alegem partide şi nu persoane. Annalena Baerbock reprezintă partidul care se află mereu pe primul loc când se pune întrebarea ce partid e cel mai capabil să rezolve problema climatică.”
Citește articolul integral în DW
