Poluarea la bani mărunți. Cât preț pun primarii din Bihor pe protecția mediului înconjurător. O analiză Presshub / Bihoreanul a bugetelor de cheltuieli din orașele și principalele comune ale județului Bihor arată că problemele de mediu nu sunt prioritare pentru administrațiile locale, primăriile alocând sume mici pentru lucrări sau investiții ce țin de combaterea poluării sau ocrotirea mediului în care trăiesc bihorenii.
Problemele ce țin de poluare și de ocrotirea mediului înconjurător câștigă prioritate pe agenda publică a lumii. Specialiștii avertizează, cu date, că planeta se încălzește într-un ritm accelerat, iar guvernele sunt somate să ia măsuri.
Citește și: Alegerile și democrația: de ce nu votează românii?
Dincolo de perspectiva macro, problema poluării și a încălzirii globale necesită și o analiză la firul ierbii. Așa cum fiecare cetățean, prin gesturile proprii, este dator să fie responsabil față de mediu, primăriile poartă răspunderea pentru ambientul în care trăiesc locuitorii lor.
Bihorul a fost printre primele județe din România care a implementat un sistem integrat de management al deșeurilor (SMID) pe bani europeni, ceea ce înseamnă că toți locuitorii județului au acces la servicii de salubritate. Cu toate acestea, diverse zone naturale sunt adesea acoperite cu gunoaie aruncate clandestin, iar pentru multe primării bihorene singura cheltuială ce ține de protecția mediului este curățarea lor.
O analiză a bugetelor de cheltuieli consumate de mai multe primării din Bihor în anul 2023 arată că problemele de mediu sunt la coada priorităților. În cele mai fericite cazuri, primarii cheltuie 5-6% din bugete pentru salubritate și spații verzi, în timp ce alte localități le alocă doar mărunțiș.
Iarba, mai puțin verde decât a vecinilor
Documente stufoase și aproape respingătoare, prin multitudinea de cifre greu de interpretat pe care le conțin, bugetele primăriilor ascund, de fapt, informații de care fiecare cetățean ar trebui să fie preocupat, căci arată pe ce se cheltuie banii publici.
Citește și: Cum a cheltuit banul public Primăria Pitești. O investigație electronică
Cheltuielile menite să protejeze mediul se regăsesc în bugetele primăriilor sub clasificările „Protecția mediului”, „Salubritate” sau „Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement”.
Suma acestor plăți arată cât preț pun edilii lor pe bunăstarea mediului înconjurător.
Cum era de așteptat, cheltuielile cele mai mari pentru mediu, în Bihor, le-a făcut primăria municipiului reședință de județ.
Conform bugetului de anul trecut, Primăria Oradea a cheltuit pentru protecția mediului o sumă ce depășește ușor 33 de milioane (33.057.527) de lei, bani din care cea mai mare parte (29.995.584 de lei) s-a plătit pentru serviciile de salubritate și de canalizare.
Puțin peste 10 milioane de lei s-a achitat pentru întreținerea spațiilor verzi. Oradea are o suprafață mare de spații verzi pe cap de locuitor (30,77 mp, în total aproape 670 de hectare), iar banii s-au plătit pentru curățarea și amenajarea lor.
Sub 2% din buget pentru mediu
În total, plățile pentru mediu reprezintă 1,49% din bugetul total de cheltuieli din 2023 al municipiului. Mult mai puțin decât alocă reședințele județelor vecine:
- Timișoara – 3,05%,
- Cluj-Napoca – 6,32% sau
- Arad – 6,91%.
În schimb, campioană în județ la atragerea de fonduri europene, Primăria Oradea, se laudă și cu alte cheltuieli menite să îmbunătățească starea mediului, regăsite în diverse investiții din bani europeni.
În 2023, municipalitatea a avut în derulare 29 de proiecte cu impact asupra mediului înconjurător, listă în care se regăsesc:
- investiții în amenajarea de piste pentru bicicliști;
- ori a parcurilor mari din oraș, cum sunt: Petőfi, 22 Decembrie, I.C. Brătianu ori Libertății;
- montarea stațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice,
- construirea unui parc fotovoltaic pe strada Matei Corvin.
Ori – cea mai scumpă dintre toate – amenajarea pasajelor subterane din Piața „Emanuil Gojdu”, care fluidizează traficul rutier din centrul orașului. Aceasta ar trebui să reducă poluarea produsă de autoturisme. Semn că există un oarecare interes pentru mediul care îi înconjoară pe orădeni.
Cifrele nepăsării din Bihor
În celelalte orașe din Bihor, preocuparea pentru mediu merge de la inexistentă până la țintă asumată.
În Vașcău, oraș aflat la poalele Parcului Natural Apuseni, cea mai importantă arie protejată din Bihor, și având pe teritoriul lui situl ocrotit Platoul Vașcău, desemnat pentru ocrotirea biodiversității, nu a alocat în 2023 niciun leu pentru protecția mediului.
Nici nu e de mirare: Vașcău are cea mai săracă primărie de oraș din județ, care din bugetul propriu nu-și asigură nici măcar funcționarea, supraviețuind doar cu bani de la bugetul de stat.
Mai mult, în 2023, Primăria a fost executată silit pentru neplata facturilor de salubritate către firma AVE, o companie deținută majoritar de o firmă din Ungaria. Un oraș aproape în faliment, pentru care protecția mediului este la coada priorităților.
În Beiuș, un alt oraș mărginit de munți și de arii protejate (Munții Pădurea Craiului, Munții Codru-Moma, Munții Bihorului) și care ar trebui să fie interesat de conservarea locurilor pitorești pe care le are, doar 1,35% din bugetul din 2023 s-a cheltuit pentru protejarea mediului. Cei mai mulți bani – peste un milion de lei – (1.210.428 lei) s-au plătit pentru întreținerea celor 74.518 mp de spații verzi din oraș (7,41 mp/cap de locuitor), în timp ce pentru salubrizarea străzilor din oraș, Primăria a plătit 294.753 lei.
Investiții în… salarii
Clasamentul primăriilor care investesc cel mai puțin în ocrotirea mediului continuă cu Salonta, unde alocarea bugetară pentru probleme de mediu a fost, anul trecut, de 2,69% din buget (2.393.342 de lei), din care jumătate (1,3 milioane) s-a alocat salubrității, iar diferența pe spații verzi.
În Marghita, un oraș cu 13.000 de locuitori și cu 31,35 mp spații verzi pe cap de cetățean, anul trecut doar 2,82% din buget, adică mai puțin de 4 milioane de lei (3.938.768) s-au plătit pentru cheltuieli de mediu.
La Nucet, oraș care se întinde pe teritoriul Munților Apuseni, având în administrare și satul de vacanță Vârtop, un loc atractiv vara și iarna tocmai datorită peisajelor carstice montane, grija față de mediu a însemnat, în cifrele anului trecut, doar 310.039 lei, adică 4,15% din toate cheltuielile primăriei.
Acesta este chiar orașul în care comisarii de mediu bihoreni au descoperit, anul trecut, că edilii deversează rețeaua de canalizare în natură și care a plătit cea mai mare parte din acești bani (adică 259.987 de lei) pentru salariile angajaților responsabili de întreținerea spațiilor verzi, indemnizațiile de hrană, voucherele de vacanță ale acestora și contribuțiile sociale…
Asta înseamnă că, în mod real, pentru curățenie ori amenajarea spațiilor verzi, de altfel puține în oraș – doar 12.044 mp, adică 5,98 mp/locuitor – Primăria Nucet a plătit într-un an doar 10.000 euro! Adică mai nimic…
Semne bune la Valea lui Mihai
În micuțul orășel din nordul Bihorului, Valea lui Mihai, 4,32% din cheltuielile anului 2023 au ajuns în sectorul mediului.
Cea mai mare parte a celor 2,6 milioane lei (mai precis, 2.247.627 lei) s-au plătit într-un amplu proiect cu finanțare europeană menit să reducă emisiile de carbon din localitate.
Concret, prin această investiție, în oraș:
- se construiesc drumuri pentru transportul public,
- s-au achiziționat două microbuze alimentate de gaz, deci cu un nivel mai redus de poluare,
- s-au construit 12 stații de transport public și 20 km de piste pentru bicicliști
- și, un pas important pentru orașul cu mai puțin de 9.000 de locuitori, s-a înființat un serviciu de transport public.
Valea lui Mihai are planuri mărețe și pentru sectorul spațiilor verzi: tot pe bani europeni, are în execuție un parc de 22,4 hectare, care va face și ca suprafața de spații verzi aferentă fiecărui locuitor să crească la 28,05 mp, de la 9,66 mp, cât este în prezent.
Ștei vrea titlul european
La Săcueni, cheltuielile de mediu au reprezentat anul trecut 5,84% din buget (2,8 milioane lei), din care cea mai mare parte s-au plătit pentru salubritatea orașului, situație similară cu Aleșd, unde 6% din buget s-a cheltuit pentru protecția mediului și spații verzi, adică 3.519.108 lei, din care aproape un sfert (772.285 lei) s-au plătit pentru măturat stradal.
Ștei este singurul oraș din Bihor care a evidențiat distinct în bugetul din anul 2023 cheltuieli pentru reducerea și controlul poluării – 101.737 lei – bani care s-au plătit pentru monitorizarea gropii de gunoi închise pentru că nu mai este conformă cu normele europene și pentru obligațiile datorate Fondului de Mediu.
Pentru salubritate și întreținerea spațiilor verzi, Primăria Ștei a plătit 4.028.950 lei (5,79% din totalul cheltuielilor), bani care s-au investit inclusiv în împădurirea a 5 hectare de pădure, în jurul orașului care marchează ambiția de a obține titlul de „oraș verde european”.
Fără investiții pentru ariile protejate!
Nici în comunele din Zona Metropolitană Oradea grija pentru mediu nu este prioritară, din perspectiva alocărilor bugetare.
În Oșorhei, de pildă, doar 0,2% din buget a fost direcționat către aceste probleme, la Nojorid – 1,26%, în timp ce Sânmartin, comuna unde se află „perlele” turismului bihorean, adică stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai (ambele cu arii protejate pe teritoriul lor), a investit 5,38% din cheltuieli în probleme ce țin de salubritate sau spații verzi.
O alocare bugetară mai mare s-a înregistrat în comuna Sântandrei, unde 9,03% din cheltuielile (care au însumat 22.306.639 de lei) s-au plătit pentru curățenie și parcuri.
Alte comune din județ, deși au un potențial turistic însemnat, datorită ariilor protejate, nu pun mare preț pe ele. Șuncuiuș, comună aflată în defileul Crișului Repede, a direcționat în anul trecut doar 0,85% din buget pentru probleme de mediu (exclusiv pentru întreținere spații verzi și fără niciun leu cheltuit pentru curățenie). Iar la Roșia, comună înconjurată de peșteri importante din relieful carstic al Bihorului, s-au cheltuit 0,62% din buget pentru protecția mediului, bani care s-au dus exclusiv pentru colectarea unor deșeuri aruncate clandestin.
Efectele, pe termen lung
În contextul în care Bihorul are, în continuare, localități fără servicii de canalizare, cu ulițe din pământ sau fără servicii medicale, pare că problemele de mediu sunt secundare, un fel de „tichie de mărgăritar”. Totuși, preocuparea oamenilor ar trebui să fie mai mare, spun specialiștii, care atrag atenția că, pe termen lung, poluarea și murdăria din mediul înconjurător ucid.
„Tot ce este toxic în aerul atmosferic induce daune pulmonare. Nu poți cuantifica pentru un pacient cu afecțiuni pulmonare cât anume din îmbolnăvirea lui a fost cauzată de noxe – de fumatul pasiv, de faptul că în copilărie a locuit într-o casă neventilată și a respirat fumul de la sobe, sau că, în tinerețe, a fost profesor și se fuma în cancelarie, pentru că atunci fumatul nu era considerat nociv. Dar ce știm astăzi este că, pe termen lung, de 30-40 de ani, toți acești factori cumulați contribuie la declanșarea unor afecțiuni pulmonare”, explică doctorul Lavinia Davidescu (foto), medic primar pneumolog.
Altfel spus, fiecare zi petrecută într-un mediu poluat lasă urme în fiecare dintre noi, un lucru de care administrațiile locale ar trebui să țină cont atunci când stabilesc cheltuielile și prioritățile bugetare.
MAI VERDE, MAI REZILIENT– Șapte orașe din România au semnat Acordul orașelor verzi
Grija față spațiile verzi din localități este considerată o soluție de reziliență în fața amenințărilor climatice, motiv pentru care îi este dedicat un capitol aparte în Pactul Climatic European, parte din strategia ecologistă a Uniunii Europene, „Green Deal”.
UE recomandă fiecărei administrații publice din țările membre să asigure un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor, însă ambițiile pot fi și mai mari. Recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este de 50 mp/cap de locuitor.
În România, conform datelor din 2022 ale Institutului Național de Statistică, cele mai mari suprafețe de spații verzi aferente fiecărui locuitor le au orașele Baia Mare (133 mp), Piatra Olt (81 mp) și Mangalia (76 mp).
Tot pentru stimularea priorităților ecologiste în orașele europene, UE a inițiat Acordul orașelor verzi, un angajament al primarilor dispuși să facă orașele mai curate și mai sănătoase. Din România, până acum, acordul a fost semnat de șapte primari, nici unul din Bihor: Alba Iulia, Bistrița, Brașov, Cluj-Napoca, Galați, Roman, Tulcea. Toate aceste orașe trebuie să implementeze măsuri sustenabile de îmbunătățire a calității aerului, apei și biodiversității, de stimulare a economiei circulare și de reducere a poluării fonice.
Articol scris de Adriana Totorean | Editori: Crina-Gabriela Boroş, Ruxandra Hurezean
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
