TikTok este un spațiu al alegerii individuale, al autonomiei, iar a da swipe, a bloca sau a elimina conţinuturi care nu plac oferă utilizatorilor un sentiment de putere. Este una dintre concluziile unui proiect internaţional de cercetare derulat de Thomson Foundation în România, proiect la care am participat, anul acesta, alături de colegii mei de la Ştiinţe ale comunicării – Universitatea Ovidius din Constanţa: conf. univ. dr. Raluca Petre şi lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu. Proiectul coordonat de Thomson Foundation şi desfăşurat prin Media and Journalism Research Center, condus de Marius Dragomir, cercetător la Universitatea Santiago de Compostela (Spania), a fost derulat şi în Polonia şi Ungaria.
Obiectivul acestei cercetări internaţionale a fost acela de a studia comportamentul utilizatorilor în relaţie cu noile media. În timp ce echipa de cercetători din România a studiat comportamentul utilizatorilor în relaţia cu TikTok, echipa din Polonia s-a concentrat pe relaţia cu platforma X (fostul Twitter), iar cea din Ungaria a urmărit relaţia cu Facebook.
Mai exact, prin intermediul interviurilor sociologice cu o serie de utilizatori, am cercetat modul în care platforma de socializare TikTok influenţează comportamentul acestora.
În ceea ce priveşte eşantionul nostru, de menţionat este faptul că a fost un grup divers din punct de vedere al vârstei, genului, educaţiei, ocupaţiei şi preferinţelor politice. Vârstele repondenţilor sunt cuprinse între 25 şi 53 de ani. Din procesul nostru de monitorizare pe zona Dobrogea a făcut parte şi Adrian Anton, jurnalist freelancer, iar la nivel naţional, în proiectul de cercetare au făcut implicate şi prof. univ. dr. habil. Raluca Radu şi lect. univ. dr. Manuela Preoteasa. Raportul rezultat în urma cercetării noastre a fost semnat de conf. univ. dr. Raluca Petre de la Ştiinţe ale comunicării – Universitatea Ovidius din Constanţa, care are un doctorat în sociologie la Graduate School for Social Research – Warsaw (Poland) şi una dintre concluziile care s-au conturat este aceea că, pentru repondenții noștri, corupția este strâns legată de politică.
Repondenții cu care am discutat vorbesc despre politică doar cu cei foarte apropiați: câțiva prieteni sau membrii familiei. În principiu, ei nu deschid acest subiect cu persoane care au opinii diferite, fie pentru a evita conflictele, fie pentru că îi consideră pe ceilalți incapabili să înțeleagă sau să participe la o discuție coerentă. Considerând politica un subiect delicat, aceştia îl abordează doar cu cei care au aceleaşi convingeri. Ei nu adoptă o atitudine de „misionari”, care să încerce să convingă sau să dezbată pentru a-și susține propriile convingeri politice, ci pur și simplu renunță sau chiar ajung să îi blocheze pe cei care au opinii diferite.
De la reţete de gătit, câini, pisici şi machiaj, la politică şi război
O altă concluzie desprinsă din această cercetare este, conform raportului, aceea că cei mai mulți dintre cei intervievați din zona Dobrogei susţin că folosesc TikTok pentru divertisment. Din interviurile sociologice realizate reiese că, în ceea ce privește tipologia conținutului urmărit, conţinuturile amuzante sunt pe primul loc, urmate de rețete de gătit, sfaturi casnice, sport, pisici și câini, mâncare, machiaj, haine, război și politică. De menţionat este şi că ideea de a-i oferi utilizatorului exact ce vrea – rapid și într-un flux continuu – este foarte prezentă în discursul intervievaţilor utilizatori de TikTok.
Principiul hedonist pare să aibă un rol dominant. TikTok oferă utilizatorilor ceea ce aceştia îşi doresc, în cantități mari și cu o viteză foarte mare. Este un tip de conținut stimulativ, care ajunge la utilizator fără ca acesta să-l caute.
Fără afinităţi faţă de partidele politice tradiţionale
Din aceeaşi cercetare s-a desprins şi concluzia că niciunul dintre intervievaţi nu are afinități față de partidele politice tradiționale. Repondenţii care simpatizează politicieni precum Călin Georgescu şi Diana Şoşoacă par să-și fi găsit identitatea politică direct pe TikTok. La întrebările despre partide și ideologii politice, aceștia au menționat partidele S.O.S. şi AUR, dar au asociat imediat partidului imaginea liderului, nominalizându-l cu entuziasm. În această ordine de idei, repondenții care se identifică cu liderii populiști au fost singurii cu adevărat încântaţi de aceștia. Ceilalți intervievaţi au fost mai degrabă rezervați sau nu și-au exprimat deloc vreo preferință sau afiliere politică.
Jurnalismul nu se regăseşte deloc pe radarul de conţinut de pe TikTok
Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării noastre pe zona Dobrogea este aceea că jurnalismul nu se regăsește deloc pe radarul de conținut pe TikTok al repondenților, aspect valabil pentru majoritatea subiectelor de interes public. Cei mai mulți dintre intervievaţi folosesc această platformă ca o prelungire a sferei lor private, și nu ca pe una publică. Ei aleg activ conținuturi distractive, pe care le consideră utile în viața lor de zi cu zi, care le provoacă plăcere și care sunt transmise de persoane care le sunt simpatice sau pe care le admiră. Atunci când conținutul jurnalistic va reuși să îndeplinească toate aceste cerințe – pe lângă cele profesionale – ar putea avea o șansă reală de a nu fi ignorat, pe TikTok, cu un simplu swipe.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
