Dacă s-ar face un top național al celor mai inutile investiții cu bani europeni, telescaunul de la Iași ar ocupa cu siguranță un loc pe podium. Amenajat în zona de agrement Ciric, telescaunul, care parcurge o zonă de doar 363 metri, și doar printre copaci, nu mai funcționează de doi ani. Pentru realizarea obiectivului, prezentat în 2013 ca o veritabilă atracție, au fost cheltuiți aproape 1,5 milioane euro. Pe perioada celor patru ani de funcționare (2013-2016), încasările totale au fost derizorii, de doar 10.600 euro. Calculând la prețul unui bilet, rezultă că telescaunul a fost folosit de mai puțin de 10.000 de persoane, în toată perioada lui de funcționare. Proiectul are o istorie tumultuoasă: de la erori de proiectare la defecțiuni încă din primele zile de funcționare, până la scoaterea lui definitivă din funcțiune. Acum, nici măcar paznici nu mai are.
- „Ziarul de Iași” publică un nou articol din campania de monitorizare „Cum s-au cheltuit la Iași banii europeni”, demarată săptămâna trecută cu ancheta privind Centrul Expozițional Moldova Iași.
- Dacă în primul caz cele 9 milioane de euro cheltuite până acum în zadar acolo ar mai avea o șansă să fie readuse în folosul ieșenilor măcar parțial, investiția prezentată astăzi reprezintă prin excelență una care ar intra cu brio în topul celor mai inutile investiții din România.
- Este cel mai scurt telescaun din țară, ce străbate doar o mică pădure fără nicio atracție, plină de gunoaie; de doi ani a fost abandonat total, acum nemaiavând nici măcar pază.
- Ironia: este primul proiect finanțat de UE în Iași, după aderare.
- Istoria Telescaunului de la Ciric este pe cât de tumultuoasă, pe atât de revoltătoare.
Ce ar fi de făcut cu Telescaunul de la Ciric, abandonat de doi ani fără a mai avea acum nici măcar pază? Oficialii Primăriei Iași spun că au un plan pentru a relansa investiția, inclusiv cu o eventuală extindere peste lacul Ciric. Dar astfel de declarații au mai fost făcute de-a lungul timpului și nu și-au găsit un corespondent în realitate.
Telescaunul se află pe malul drept al lacului și parcurge o distanță prin pădure, fără nimic spectaculos în afara frecventelor gunoaie, între strada Moara de Vânt și șoseaua Ciric. În noiembrie 2018, proiectul va ieși din perioada de sustenabilitate, iar autoritățile ieșene spun că vor anunța atunci un plan pentru a pune din nou în funcțiune instalația.
Amenajarea telescaunului a făcut parte dintr-un proiect mai mare de modernizare a zonei de agrement Ciric, în valoare totală de aproape 12 milioane euro. Proiectul a fost implementat pe axa destinată turismului din Programul Operațional Regional 2007-2013, iar fondurile nerambursabile au reprezentat jumătate din această sumă. La Ciric a fost realizat un complex care cuprinde piscine, locuri de plajă, pontoane, debarcadere, o zonă de cățarare, parcări, drumuri de acces, terenuri de sport și zone de picnic. Pentru implementarea proiectului au fost defrișate 6,6 ha de pădure, Primăria plantând în compensare o suprafață de 37 ha în altă zonă a orașului.
Modernizarea zonei Ciric a fost primul proiect implementat de Primăria Iași cu fonduri nerambursabile, după aderarea la Uniunea Europeană.
Proiect făcut pe genunchi și modificat în timpul lucrărilor
Lucrările la complexul Ciric au început în februarie 2011, dar instalația pentru telescaun a fost montată abia în 2012. Probleme s-au ivit încă de la început: prin proiect s-a prevăzut un spațiu (culoar) de 7,5 metri, dar firma care a livrat instalația, compania austriacă Leitner, a informat municipalitatea că spațiul necesar pentru telescaun este de 15 metri. Primăria a scos rapid din joben o soluție pentru a nu crește suprafața de pădure ce urma să fie defrișată, conform avizelor primite: a renunțat la câteva alei pietonale prin pădure, astfel încât să poată fi tăiați mai mulți copaci din zona telescaunului.
O altă problemă de proiectare a vizat faptul că traseul stabilit, deși foarte scurt, nu era în linie dreaptă. Tot la cererea furnizorului, traseul a fost modificat. Toate aceste probleme au dus la întârzierea construirii telescaunului. În martie 2012 a fost primit ultimul aviz de mediu care a permis municipalității să defrișeze pădurea și să înceapă efectiv montarea instalației.
În amenajarea telescaunului au fost implicate mai multe firme. Lucrările de infrastructură au fost făcute de antreprenorul general al proiectului, Iasicon SA, telescaunul a fost livrat de o companie austriacă, Leitner, echipamentele de traseu aerian au fost furnizate de Blue Wind SRL, iar mentenanța a căzut în sarcina societății clujene Acomin. În mod normal, lucrările trebuiau finalizate în iunie 2012, dar termenul a fost prelungit de mai multe ori, inaugurarea având loc în luna mai 2013, chiar de Ziua Muncii.
Lucrările la telescaun au întâmpinat noi probleme în tot acest timp, inclusiv imposibilitatea de a racorda instalația la energie electrică: racordul a trebuit să fie mutat la circa 700 metri față de branșamentul prevăzut în proiect.
La doar patru zile după inaugurare, telescaunul s-a stricat
La doar patru zile după inaugurare, telescaunul s-a stricatInaugurarea din mai 2013 a fost făcută cu mult fast de autoritățile locale, chiar dacă lucrările pentru modernizarea zonei de agrement Ciric nu erau întru totul finalizate, fiind făcute doar recepții parțiale. Sute de ieșeni au participat la eveniment, iar principala atracție a fost telescaunul, în prima zi cu acces gratuit. Însă dezamăgirea a fost imediată: traseul de 360 metri (371 pe lungimea coardei) era parcurs în 6 minute și 11 secunde, iar singurul peisaj ce putea fi admirat consta în copacii din dreapta și din stânga. Ieșeni intervievați atunci de presă precizau la unison faptul că traseul telescaunului trebuia prevăzut peste lacul Ciric, astfel încât să existe totuși o utilitate, cel puțin pentru peisaj.
Iar după doar patru zile de funcționare au reapărut problemele: instalația s-a blocat timp de o oră, și mai multe persoane au rămas în aer, până când telescaunul a fost repus în mișcare. Primăria a montat garduri de fier pentru a bloca accesul ieșenilor la instalație, iar acesta a intrat în revizie tehnică. Actualul primar al Iașului, Mihai Chirica, viceprimar la acea vreme, declara că eroarea a apărut la sistemul de frânare, problemă remediată atunci de specialiști.
Cu toate că a funcționat pe tot parcursul sezonului estival din 2013, încasările la telescaun au fost de doar 10.825 lei, în condițiile în care un bilet costa 8 lei pentru un adult și 5 lei pentru copii. Mai în glumă, mai în serios, cu acești bani, Primăria abia a putut să-și „amortizeze“ plata cursurilor de calificare pentru un mecanic trolist (9.834 lei), cursuri finanțate prin proiect.
În anii următori, încasările au fost de asemenea derizorii: 15.139 lei (2014), 9.128 lei (2015) și 11.738 lei (2016). La încasările ridicole a contribuit din plin și faptul că telescaunul a fost mai mereu în revizie tehnică – în permanență au apărut probleme la diverse piese care asigurau funcționarea instalației. De exemplu, în 2015, revizia a ținut mai bine de o lună în plin sezon estival.
Din 2017, lacătul s-a pus de tot, în așteptarea încheierii „perioadei de sustenabilitate“. Cel mai probabil, costurile de întreținere și plata angajaților depășeau cu mult nivelul încasărilor, astfel încât telescaunul a fost pus în conservare.
Fostul primar al Iașului: Nu se vede utilitatea la telescaun
Încă de la inaugurare, telescaunul a făcut obiectul unor polemici politice. În septembrie 2013, un consilier local din opoziție afirma în plen că va face toate demersurile pentru ca telescaunul să fie inclus în Guiness Book „ca fiind cel mai stupid și scurt traseu din lume”. Sub asaltul constant al criticilor și al încasărilor mai mult decât modeste, autoritățile ieșene au recunoscut, într-un târziu, că investiția în telescaun nu a fost una dintre cele care și-au dovedit utilitatea. Amintim că au fost cheltuiți 6,4 milioane lei.
„Recunosc că, da, este o investiție care nu-și arată roadele astăzi, dar e posibil ca, în viitor, să-și arate roadele. Poate că astăzi nici eu nu pot să explic foarte bine această investiție, că nu se vede utilitatea foarte clar“, declara, în noiembrie 2014, fostul primar al Iașului, Gheorghe Nichita.
La circa o săptămână după această declarație, Primăria a încercat să mai atenueze din critici, vorbind despre o etapă a doua a proiectului, respectiv extinderea telescaunului peste lacul Ciric. Mihai Chirica oferea atunci asigurări că telescaunul a fost gândit încă de la început pentru o astfel de extindere. Nici mai mult, nici mai puțin, planul expus de municipalitate implica fonduri private. „Va depinde foarte mult și de atractivitatea pentru sectorul privat”, afirma Chirica. Acum, actualul primar al Iașului precizează că, după ce proiectul de la Ciric va ieși din perioada de sustenabilitate, telescaunul nu va rămâne nefolosit, iar Primăria îl va introduce într-o „abordare mult mai economică”, fără a oferi date concrete în acest sens.
Proiectul de modernizare a zonei de agrement Ciric a avut o valoare de 46,6 milioane lei și a fost finanțat prin intermediul axei prioritare 5 din cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013. În implementarea proiectului au fost semnate 24 de contracte, în condițiile în care au fost cel puțin zece firme beneficiare. Contractul de execuție a lucrărilor a fost încheiat cu o asociere de firme condusă de un constructor local, Iasicon SA.
Nu mai puțin de șase acte adiționale
Contractul a fost modificat prin șase acte adiționale în perioada octombrie 2013 – noiembrie 2014, valoarea totală fiind de circa 40 milioane lei. Alte peste 6 milioane lei au fost cheltuite pentru consultanță, proiectare, asistență tehnică, dirigenție de șantier, publicitate, audit, achiziție de echipamente, documentația cadastrală, precum și pentru documentația și taxă de avizare pentru scoaterea din circuit a pădurii defrișate. Prin proiect s-au amenajat piscine, locuri de plajă, debarcadere, zone de cățărare, telescaunul, zone de picnic, șapte parcări pentru autoturisme (650 de locuri), o parcare cu șase locuri pentru autocare și două pentru biciclete, șase terenuri de tenis pe suprafață de zgură, un teren de minifotbal cu iarbă artificială și un pavilion acoperit pentru tenis de masă. Proiectul a avut și unele corecții financiare impuse de autoritatea de management, trei la număr, iar toate au făcut referire la contractul de lucrări. Valoarea cumulată a acestora a ajuns la circa două milioane de lei (inclusiv TVA), și au fost aplicate pentru nepublicarea în jurnalul european a unei erate privind modificarea condițiilor pe parcursul producerii de achiziție publică, utilizarea în mod nejustificat a procedurii de negociere cu o singură sursă fără publicarea unui anunț prealabil și introducerea de condiții restrictive în procedura de cerere de oferte.
Nu în ultimul rând, demn de menționat este că procurorii DNA de la structura centrală au deschis în 2013 o anchetă cu privire la modul în care Primăria Iași a implementat șase proiecte europene, iar unul dintre acestea este cel privind modernizarea zonei de agrement Ciric. Ancheta DNA încă nu este finalizată, potrivit ultimelor informații puse la dispoziție de către procurori în prima jumătate a acestui an, la solicitarea publicației Ziarul de Iași. Din 2013, anchetatorii au solicitat de mai multe ori de la Primăria Iași documentații aferente celor șase proiecte europene, inclusiv modernizarea zonei Ciric.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
