După un proces deschis de publicația Să fie lumină în justiție, entitățile de cult nu se mai pot prevala de argumentul că sunt exceptate de la comunicarea informațiilor de interes public.
„Atunci când am gândit, pregătit și lansat proiectul jurnalistic Să fie lumină, am făcut-o mai ales din rațiunea de a înțelege cum se manifestă și de unde vine relația privilegiată dintre organizațiile religioase – în special cea majoritară, Biserica Ortodoxă Română (BOR) – și instituțiile laice ale statului.
Înțelegeam, din anii (mulți) de jurnalism pe care-i aveam deja în bagaj, că BOR, ca și celelalte culte recunoscute de stat, are un acces cvasi-nelimitat la resurse publice, pe care însă nu-l vedeam dublat nicidecum de un control pe măsură.
Instituțiile statului par să-l confunde pe însuși Dumnezeu cu entitatea juridică ce-l reprezintă aici, pe pământ românesc. Pe Creator nu-l deranjezi cu nimicuri lumești. Nimeni, deci, dintre cei echipați cu putere de autoritate publică nu verifică în vreun fel Biserica.
Nici controlul cetățenesc, obligatoriu într-o democrație, nu există. Încă de la primele subiecte de investigație abordate în cadrul proiectului Să fie lumină, am încercat să solicităm BOR informații pe care le consideram de interes public. Și am continuat să o facem constant, apelând la Legea liberului acces la informații de interes public, faimoasa Lege 544 din 2001.
Ni s-a răspuns, la început politicos, dinspre Patriarhie, că Biserica Ortodoxă nu se supune acestui act juridic. Apoi ni s-a răspuns dinspre episcopii (structurile constituente ale cultului) că BOR e deasupra obligației de a furniza informații de interes public solicitate legal.
Ce am făcut
Pe 24 iulie 2020 am cerut oficial Patriarhiei Române câteva informații de interes public. Mai exact, solicitam date referitoare la bani publici primiți de structuri ale BOR de la instituții de stat. Am formulat cererea în baza Legii 544 din 2001.
În fața instanței, Patriarhia s-a apărat cu același etern și unic argument folosit de 32 de ani încoace: BOR nu este obligată să răspundă cererilor în baza Legii 544 din 2001, pentru că prevederile ei nu i se aplică.
Instanța a reținut că, fiind vorba despre „sursele de finanțare publică” ale unei entități „ce utilizează sau administrează resurse financiare publice”, Biserica nu poate fi exceptată de la a comunica aceste informații.
Practic, ce spune Tribunalul București în această hotărâre poate fi tradus simplu: „orice entitate care folosește bani publici trebuie să dea socoteală pentru ei”.
Așa că am câștigat fondul procesului.
Nemulțumită, Patriarhia a făcut recurs. A ambalat și la instanța superioară același argument: că nu îi este opozabilă Legea 544 din 2001, deci nu trebuie să i se supună.
Curtea de Apel București, care a judecat recursul, nu a acceptat însă argumentul BOR, astfel că la finalul lui februarie 2022 a fost respinsă și calea de atac, iar hotărârea inițială a tribunalului a rămas definitivă. Ne-am fi dorit să anunțăm public acest rezultat la început de primăvară – dar startul războiului din Ucraina și atenția publică exclusiv concentrată pe desfășurarea ostilităților ne-au dat planurile peste cap”, scriu jurnaliștii de la SĂ FIE LUMINĂ. Materialul integral poate fi citit pe site-ul SĂ FIE LUMINĂ.
Sursa foto – Curs de Guvernare.
