Președintele PSD a anunțat luni că își dorește elaborarea unui proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României, în următoarea sesiune parlamentară care începe în februarie.
„Am făcut o comisie, președintele Camerei Deputaților, cu viitorul președinte UNCJR, cu viitorul președinte AMR, cu câte doi reprezentanți de la consiliile județene, de la primarii municipii reședință de județ, de la orașe, de la comune, cu doi membri de la Comisiile de administrație din Parlament. Am spus că aș dori, în această sesiune, să venim cu un proiect de reorganizare teritorială”, a declarat Marcel Ciolacu la sediul central al PSD, potrivit AGERPRES.
O promisiune făcută de foarte mult timp
Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a declarat că reorganizarea administrativ-teritorială a României „este o promisiune pe care clasa politică a făcut-o de foarte mult timp și pe care nu a îndeplinit-o încă”, o măsură necesară care „va veni în sprijinul reformei, astfel încât să dinamizăm, să eficientizăm administrațiile locale, să existe firesc ca o consecință imediată și o reducere a cheltuielilor de administrare a autorităților locale, dar și o eficientizare în sprijinul oamenilor prin această reformă”, a spus Romașcanu, informează AGERPRES.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Inquam Photos)
Motto:
“Ce caută aceste elemente nesănătoase în viața publică a statului? Ce caută acești oameni care pe calea statului voiesc să câștige avere și onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decat organizarea cea mai simpla posibila a nevoilor omenești?”
(Mihai Eminescu- articol publicat în ziarul “Timpul”, 1877)
Marcel Ciolacu ori face pe prostul, ori suferă de amnezie când spune că ar dori ca în această sesiune să vină cu un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României. Amintim uitucului că în anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Ulterior, proiectul de lege a ajuns si la senat in timp ce presedintele senatului era Nicolae Ciucă dar nici acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
De aceea, Ciolacu nu trebuie să mai tergiverseze lucrurile ci să ia proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, pentru a fi adoptat de actualul parlament acum când a ajuns cutitul la os din cauza deficitului bugetar excesiv.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-at reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București .
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
De aceea si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.