Furtul tezaurului dacic. Ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung scrie că furtul coifului de aur de la Coțofenești din Muzeul Drents din Assen reprezintă o pierdere majoră pentru identitatea culturală a României.
”Furtul tezaurului dacic în Olanda amintește de metodele brutale prin care sunt aruncate în aer ATM-urile, doar că în acest caz nu este vorba despre bani, ci despre aur sub formă de artă”, scrie ”Neue Zürcher Zeitung” în ediția de astăzi.
Pentru România, furtul celebrului coif de aur de la Coțofenești din Muzeul de Istorie Culturală Drents din Assen este deosebit de dureros și ”se poate transforma într-o catastrofă, dacă prețioasele obiecte vor fi topite”, notează publicația elvețiană.
Citește și: Furtul tezaurului dacic. Poliția olandeză publică imagini cu un posibil suspect
Coiful, care a fost descoperit în 1928 în satul Coțofenești, este realizat din aur pur și are o vechime estimată la 2500 de ani, fiind unul dintre cele mai cunoscute și mai populare artefacte culturale ale țării. ”Acest acoperământ, folosit probabil de un rege în scopuri ceremoniale, reprezintă o piesă esențială a identității românești”, scrie NZZ.
Ziarul o citează pe Claudia Marcu, jurnalist cultural, potrivit căreia dispariția tezaurului dacic este la fel de gravă pe cât ar fi pentru olandezi furtul ”Rondului de noapte” semnat de Rembrandt.
Amintind că prețiosul coif de aur a fost împrumutat de la Muzeul Național de Istorie din București împreună cu brățările de la Sarmizegetusa, capitala Imperiului Dacic, care au fost de asemenea furate, NZZ trece în revistă caracteristicile dacilor, un popor care a trăit încă din primul mileniu în Munții Carpați din România actuală.
Continuarea, în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Drents Museum / Facebook)
