Presa este considerată coruptă și în goană după profit, arată un nou studiu realizat în România. Media autohtonă este văzută ca o sursă nesigură de informare pentru români, care preferă să se informeze din străinătate.
Cercetarea sociologică a fost realizată de către Cult Research, care a explorat nivelul de educație mediatică, percepția oamenilor despre războiul dintre Rusia și Ucraina, dar și imaginea generală a presei din România.
Presa românească, sursă nesigură
Studiul a arătat că presa românească, atât tradițională, cât și cea online, este văzută ca fiind nesigură. Pentru români, publicațiile și televiziunile internaționale prezintă mai multă încredere pentru public, în comparație cu mass-media națională.
Singurele surse de informații românești considerate ca fiind de încredere sunt cele care aparțin ale instituțiilor de stat.
„Rolul presei ar trebui să fie acela de a ne expune mereu la adevăr, nu să fie mereu în goana senzaționalului și atât, să pierdem esența. Cumva, pentru a obține cât mai multe vizualizări și cât mai mulți cititori, de multe ori se exagerează”, a declarat unul dintre participanții la studiu.
Motivele pentru care presa este considerată coruptă
Cercetarea arată că jurnaliștii și presa din România sunt considerate de mare parte din populație ca fiind corupte.
Printre motivele cele mai des menționate pentru care presa românească este considerată coruptă se numără: probleme cu legea, afilieri politice, campanii nemarcate și urmărirea profitului în detrimentul calității informației sau a adevărului.
Dintre toate tipurile de media, posturile de televiziune sunt cele mai prost văzute când vine vorba de credibilitate, din cauza afilierilor politice sau a informațiilor neconcludente.
„Sunt afiliați politic, iar banii contează oricum, și pot aborda subiectul într-o anumită direcție, iar eu pot cataloga asta drept propagandă.
De exemplu, un post de televiziune a avut recent o problemă pentru că lua bani de la PNL și cumva îi făcea o campanie electorală”, a mai declarat un alt participant al cercetării.
Cum e văzut războiul din Ucraina
Cult Research a vrut să vadă și percepția românilor despre conflictul armat dintre Rusia și Ucraina. Potrivit cercetării, au fost identificate trei etape în atitudinea românilor față de război:
1. Obișnuit cu subiectul războiului – monoton
2. Schimbarea reacțiilor și atitudinilor emoționale – de la empatie la frustrare cu privire la alocarea resurselor
3. Reacția la știrile false și impactul acestora asupra credibilității din cauza dezinformării
În general, românii au o atitudine pozitivă față de imigranți și simt o responsabilitate morală. Totuși, atitudinea tinde să devină mai rezervată în discuțiile în familie.
Românii sunt conștienți de prezența inteligenței artificiale în presă
Cercetarea a testat și modul în care românii reacționează la anumite informații. Participanții au văzut o fotografie reală a președintelui Iohannis alături de Sorinel Puștiu, dar și un video despre deciziile privind legislația referitoare la folosirea mașinilor diesel.
Participanții au trecut prin propriul filtru informațiile primite și au tras diferite concluzii, potrivit cercetării Cult Research, că fotografia ar fi trucată, cu ajutorul inteligenței artificiale.
Recomandări
Pe baza rezultatelor, studiul a propus o serie de recomandări pentru a aborda aceste probleme, subliniind importanța promovării alfabetizării mediatice și a relatării obiective. Studiul evidențiază necesitatea de a aborda neîncrederea, corupției și dezinformării în peisajul mediatic.
Recomandările făcute de Cult Research sunt:
- Punerea în aplicare a inițiativelor educaționale pentru a spori competența mediatică și să dezvolte educația mediatică astfel încât oamenii să distingă între știrile reale și cele false.
- Asigurarea difuzării unor subiecte importante și actuale în mod transparent, obiectiv și independent de către mass-media către publicul larg.
- Încurajarea realizării de știri și informații care să prioritizeze veridicitatea și calitatea în detrimentul senzaționalismului și al afilierilor politice.
Studiul a fost realizat pe tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani care consumă frecvent media de toate tipurile, inclusiv online.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
