Redacțiile presei independente din Republica Moldova, blogheri cunoscuți, activiști civici și organizații neguvernamentale au devenit ținta unor atacuri concertate în ultimele săptămâni, în special după retragerea USAID, iar politicienii pro-ruși de la Chișinău amenință că dacă revin în toamnă la putere vor introduce „legea agenților străini” pe model rusesc, iar unii cer lui Donald Trump să sisteze orice finanțare pentru Republica Moldova.
Spațiul rețelelor de socializare și canalele obscure de Telegram din Republica Moldova abundă în ultima perioadă de așa-numite „dezvăluiri”, formulate ca acuzații, despre redacțiile, jurnaliștii și organizațiile care au beneficiat pe parcursul anilor de finanțare americană și nu doar, iar sumele sunt prezentate ca fiind „ilegale”, „furate” sau promovând interesele „unui stat capturat de Occident”.
Atacurile vizează cele mai de impact publicații, jurnaliști și activiști care au demonstrat pe parcursul anilor corectitudine și atașament față de democrație și față de orientarea pro-vestică a țării.
Coincidență sau nu, instituțiile și persoanele atacate au avut un rol important în promovarea referendumului pro-UE din toamna trecută, care a introdus în Constituția Republicii Moldova vectorul pro-european al țării. Un impact decisiv pentru această victorie l-au avut investigațiile de presă și analizele care au deconspirat schemele obscure de cumpărare de voturi și dezinformare ale Rusiei. Pentru a rămâne ancorată în spațiul european însă, Republica Moldova mai are de trecut un test important – alegerile parlamentare din toamnă, unde Rusia va investi oricât pentru a prelua politic puterea la Chișinău.
Jurnaliștii vizați de recentele atacuri spun că scopul forțelor pro-ruse și pro-oligarhice este de a decredibiliza, până la alegerile din toamnă, pe toți cei care au răsturnat miza lor electorală la referendumul pro-UE și la prezidențialele din 2024, unde a câștigat Maia Sandu. „De aici și campania asta murdară împotriva jurnaliștilor și a presei libere care au lucrat în proiectele USAID”, spune jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondentul Deutsche Welle la Chișinău.
Când presa are și argumente și credibilitate, devine periculoasă pentru cei care manipulează
Ziarul de Gardă (ZdG), singurul ziar de investigații din Republica Moldova, cu cel mai mare tiraj, a publicat, înainte de referendumul pro-UE și al doilea tur al alegerilor prezidențiale, două investigații (În slujba Moscovei și Cum a fost fraudat referendumul) în care a documentat schemele prin care Rusia a cumpărat voturi în Republica Moldova – autoritățile vorbeau atunci despre sume cuprinse între 100-150 milioane euro și peste 150 de mii de persoane (cam 10% din electorat) care ar fi primit bani rusești. Dar investigațiile Ziarului de Gardă, cu dovezile și probele filmate, au crescut credibilitatea acestor informații și au mobilizat votul pro-UE în societate.
Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, spune că atacurile din ultima perioadă vin de la exponenții Moscovei – politicieni pro-ruși sau armate de troli care susțin cauza rusească, cărora le-au căzut mănușă acțiunile împotriva USAID. „Arată de parcă ar fi primit o comandă să fim atacați concertat acum, folosindu-se de aceste declarații că USAID ar fi o organizație criminală. Se aplică imediat ștampila de „jurnalist criminal”, „redacție criminală”, „redacție care a folosit bani criminali””, spune Alina Radu. Ea spune că reporteri ZdG care au mers în Parlament la filmări au fost chiar apostrofați de deputații socialiști că ar fi criminali.
„Doar pro-rușii și politicienii pro-Putin folosesc aceste narațiuni. Ei nu spun direct că atacă pentru că jurnaliștii sunt anti-război, anti-corupție și încearcă să deturneze accentele de la crimele și abuzurile lor și ale lui Putin către pretinse nereguli în presa liberă”.
În mod evident, toate finanțările și granturile contractate de ziar au fost mereu transparente și verificate atât de donatori, cât și de instituțiile Republicii Moldova. „În cei 20 de ani de activitate, ZdG a atras cu adevărat milioane de lei în Moldova sub formă de granturi, dar nu a avut niciodată datorii la bugetul public, nici datorii salariale, nici probleme cu legislația”, spune Alina Radu.
„Noi contăm pentru că pe de o parte facem investigații foarte serioase care nu pot fi contestate, pe de altă parte avem o audiență foarte mare – suntem în top 10 pagini web și cel mai abonat ziar. Și atunci când instituția media are și argumente și credibilitate, ea devine periculoasă pentru cei care vor să manipuleze. Și ei vor să ne distrugă prin a ne reduce din credibilitate”, spune Alina Radu.
„Dacă nu poate cuceri militar acum Republica Moldova, Rusia face efort de a o face informațional, cu aceste armate digitale”, mai adăugă directoarea ZdG.
„Suntem îngrijorați de iresponsabilitatea rețelelor sociale care și-au suspendat unitățile de fact-checking și promovează tot ce vine ca reclamă plătită pentru a face bani. Se promovează astfel foarte multe mesaje împotriva democrației, a UE, a presei independente. Nu se face nimic nici împotriva fermelor de troli. Aceste lucruri duc în derizoriu spațiul de discuție din societate – nu mai poți discuta pe argumente, câștigă cel care plătește ca să distribuie falsuri”, spune Alina Radu.
Ea subliniază că comunitatea de jurnaliști din Republica Moldova ar vrea să vadă și măsuri mai hotărâte din partea autorităților pentru a proteja cetățenii și spațiul informațional. „E prea multă dezordine și atacuri pe digital și deocamdată autoritățile nu fac față, ar avea nevoie de susținerea UE ca să protejeze spațiul informațional, dar și pe jurnaliști, și ca să descurajeze expansiunea mesajelor Moscovei la Chișinău. Deocamdată vedem că doar jurnaliștii mai investighează cum Moscova își plătește zonele de influență și mesagerii în Republica Moldova. Vrem ca și autoritățile să fie mai active, mai energice, mai categorice. Pentru că jurnaliștii nu pot lupta de unii singuri”, subliniază Alina Radu.
„Legea agentului străin” și scrisoarea către Donald Trump pentru a opri sprijinul Republicii Moldova
În același timp, fostul președinte Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, în opoziție acum, revine la amenințarea pe care o repetă deja de mai multe ori de a introduce în Republica Moldova așa-numita lege a agenților străini, care, pe model rusesc, ar interzice și criminaliza finanțările occidentale. „Cred că în perioada următoare de banii pentru ONG-uri din USAID și din Soros se vor ocupa americanii, pentru ca mai târziu, după alegerile parlamentare, să ne ocupăm și noi, în următoarea guvernare”, a declarat Igor Dodon într-un recent live pe Facebook.
Iar guvernatoarea pro-rusă a autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, i-a cerut președintelui SUA, Donald Trump, să oprească orice sprijin pentru Republica Moldova. „De când a venit la putere în 2020, Maia Sandu și partidul său, PAS, cu complicitatea Partidului Democrat din SUA și a politicienilor europeni, au uzurpat efectiv toate instituțiile guvernamentale din țara noastră și au impus un regim dictatorial autoritar”, se spune într-o scrisoare a Evgheniei Guțul publicată pe rețeaua de socializare X.
În aprilie 2024, Evghenia Guțul a fost trimisă pe banca acuzaților pentru implicarea în finanțarea ilegală din Rusia a partidului oligarhului Ilan Șor, acuzații pe care le neagă, iar în octombrie 2024 a fost supusă sancțiunilor UE pentru promovarea separatismului în regiunea găgăuză, pentru încercarea de a răsturna ordinea constituţională şi pentru ameninţarea suveranității şi independenţei Republicii Moldova.
Cu gândul la alegerile parlamentare din acest an, politiciana prorusă, care a fost de mai multe ori la Moscova şi s-a întâlnit cu Vladimir Putin, îi cere lui Trump să se asigure că va fi un scrutin „corect” şi între timp să oprească finanţarea pentru Republica Moldova.
Analistul politic Andrei Curăraru, de la comunitatea WatchDog.md, spune că bașcana Găgăuziei și-a depășit atribuțiile atunci când a solicitat intervenția lui Donald Trump împotriva Guvernului de la Chișinău, iar autoritățile centrale ar trebui să reacționeze ferm la acest gest. Această mișcare ajută direct Rusia, care încearcă să prezinte Moldova ca un stat „nedemocratic” pentru a slăbi sprijinul extern și a menține țara într-o zonă gri, departe de Uniunea Europeană.
Iar atacurile asupra presei și a ONG-urilor democratice au fost declanșate de forțele pro-ruse pentru că deranjează și spun lucruri incomode. „Unii politicieni ar vrea ca vocile din Moldova să fie doar cele finanțate de Șor și Gazprom. Și, da, urmează legea „agentului străin” dacă câștigă ei”, conchide Andrei Curăraru.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Facebook / Alina Radu)
