Iohannis a promulgat legea care pune în pericol copii ai căror părinți se află în proces de divorț sau separare, afirmă mai multe organizații importante precum Colegiul Psihologilor din România, Federația Organizațiilor Nonguvernamentale „PENTRU COPIL”, Asociația ANAIS, Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (E.C.L.E.R.) sau Salvați Copiii.
Mai exact, este vorba despre Lega nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Proiectul care vrea să schimbe actul normativ a fost deja adoptat atât de Senat, cât și de Camera Deputaților, iar pe 20 aprilie a fost trimis către președintele României pentru promulgare. Marți, legea a fost promulgată.
Declic a lansat o petițe în numele organizațiilor menționate mai sus, în care cerea președintelui să nu promulge legea.
Iohannis a promulgat legea, ignorând apelul societății civile
„Domnule Președinte (…) ÎN NUMELE COPIILOR DIN ROMÂNIA, vă solicităm să nu promulgați această lege și să o trimiteți spre revizuire”, arată organizațiile în petiția postată pe Declic.
Documentul menționează că proiectul de act normativ nu a ținut cont de punctele de vedere trimise de organizațiile din domeniu, dar și că legea nu pune în centru interesul superior al copilul.
„Este o lege făcută pe repede înainte, fără a ține cont de nici un punct de vedere primit, nici al celor menționați mai sus care s-au opus și au trimis puncte de vedere clare, argumentate științific, nici de interesul superior al copilului. (…)
Refuzul unui copil de a merge la un părinte abuzator (fizic, sexual, psihologic) va fi considerat vina părintelui care îngrijește copilul: acesta nu a reușit sa convingă copilul să plece.
Drept urmare, conform noii legi, DGASPC-urile au mână liberă să ia copiii în plasament.
Cât timp stă copilul în plasament, părintele abuzator nu pierde timpul. Ia raportul de la DGASPC pe care scrie «înstrăinare părintească» – termenul lipsit de orice bază științifică propus de noua lege – și merge triumfător la Judecătorie, unde judecătorul este obligat, conform noii legi, să decadă din drepturi părintele care a îngrijit copilul până a fi luat în plasament.
Apoi, fără a mai putea ține cont de particularitățile cazului, judecătorul va fi obligat prin noua lege să mute domiciliul copilului la părintele abuzator.
Și, după câteva luni de trăit în plasament, respectiv de procese, copilul este pasat ca un colet părintelui cu care nu dorește să stea”, arată organizațiile care au făcut apel la președinte. Un apel ignorat.
Care sunt problemele legii. Ceva similar mai există doar în Brazilia
În acest moment, mai există o singură țară care are o astfel de lege, Brazilia. Dar, acolo, de la data implementării actului normativ, abuzurile asupra copiilor au fost în creștere, se mai arată în petiție.
Aurelia Ivan, reprezentantul părinților și cea care a semnalat pentru prima dată această situație, a explicat pentru PRESShub care sunt principalele probleme ale acestui nou act normativ.
„În primul rând, această lege introduce termenul ăsta de înstrăinare părintească, care nu are o definiție științifică, nu e susținut științific.
Psihologii de la Colegiul Psihologilor au spus că înstrăinarea părintească se întâmplă ca un proces emoțional sau psihic firesc, normal, în condițiile în care, de exemplu, copilul este agresat de părintele respectiv.
Este logic ca un copil să se protejeze, să se ferească, să se îndepărteze de părintele respectiv și să nu mai vrea să meargă la domiciliul părintelui sau să aibă contact cu părintele respectiv.
Deci este o reacție firească a oricărui copil victimă care se înstrăinează de părintele respecitv.
Apoi este vorba de faptul că DGASPC-urile au drepturi amplificate și pot veni să ia copilul de la domiciliu și să-l ducă în plasament, în condițiile în care suspectează ei că ar fi această înstrăinare părintească.
Deci, practic ne obligă pe noi părinții care ne protejăm copiii să îi încurajăm să aibă legături și să meargă la domiciliu agresorilor, părinților agresori.
Și dacă noi, părinții cu discernământ nu încurajăm și nu trimitem copiii la agresori, atunci noi suntem de vină”, a declarat Aurelia Ivan.
Iohannis a promulgat legea care neglijează actele de abuz și de violență în familie
Aurelia Ivan a mai explicat că în această situație nu se mai iau în considerare actele de abuz sau de violență asupra familiei.
„Nu se mai analizează și nu se mai investighează nici de la DGASPC, nici la Parchet nu se mai investighează actele de abuz și de violență în familie care au dus la această frică și această îndepărtare a copilului și copilul este luat de la părintele protector, pus în plasament.
În acest timp se deschide și proces pentru această înstrăinare părintească și copilul va fi trimis în custodie exclusivă la părintele agresor, iar părintele celălalt care protejează va fi decăzut din dreptul exact așa prevede legea”.
Minorul este neglijat
Corina Voicu, fostă judecătoare și membră a Asociației ANAIS, a explicat că prin aceste modificări nu se face altceva decât să fie pedepsit un părinte, în timp ce minorul este neglijat.
„Această modificare a legii 272 s-a făcut strict din perspectiva ideii de alinare parentală ca să nu-i spun în sine un concept, pentru că el este într-o mare de dispută în lumea psihologilor și nu numai și accentul cade în cazul modificărilor pe pedepsirea părintelui presupus alienator.
Noțiunea pe care o folosește legea este de înstrăinare părintească, de alienare parentală. Deci accentul este pus pe pedepsirea părintelui înstrăinător, însă este neglijat copilul”.
Corina Voicu explică faptul că, prin această lege, domiciliul minorului în cauză poate să fie schimbat la celălalt părinte, deși nu există dovezi că părintele cu care locuia copilul până atunci nu era tratat corespunzător.
„Modificarea legii 272 aduce în discuție și impune practic Instanței judecătorești să ia o serie de măsuri. Ele sunt în principal cele de schimbare a locuinței copilului de la părintele cu care locuiește în mod obișnuit, unde este în siguranță, atenție nimeni nu contestă că acest copil, acolo unde el se află n-ar fi în siguranță.
Deci copilul este în siguranță, este bine îngrijit, nu sunt aduse acuze de neglijare sau de abuz din partea părintelui rezident, dar doar din pricina faptului că acel copil nu vrea să întâlnească pe părintele nerezident, locuința copilului este mutată la celălalt părinte ca o pedeapsă pentru acest părinte presupus înstrăinător cu care locuia copilul până atunci”, a explicat fostă judecătoare și membră a Asociației ANAIS.
Copilul este pedepsit
În plus, legea, deși ar trebui să vizeze bună-starea copilului, nu pune interesul superior al acestuia pe primul plan.
„În același timp această sancțiune pentru părinte se constituie într-o pedeapsă pentru copil pe care noi nu-l regăsim în această lege modificată ca fiind persona în interesul căreia trebuie să se întâmple toate aceste lucruri”.
Prin urmare, deși legea poate veni în sprijinul cazurilor în care unul dintre părinți refuză să-l lase pe copil să se întâlnească cu celălalt părinte fără un motiv întemeiat, legea nu îi protejează pe minorii care au fost abuzați de tutorele cu care nu locuiesc.
„Legea nu exclude și asta am spus, nu exclude acele situații în care copilul explicit povestește despre situațiile de abuz la care este expus de părintele cu care nu vrea să se întâlnească, despre acele situații în care există indicii de abuz, despre acele situații în care există istoric de violență.
Dacă o să vă uitați în corpul legii, n-o să găsim nicio excepție pentru situațiile în care există o problemă legată de violența domestică, fie că acest copil care nu vrea să se întâlnească cu unul dintre părinți este el însuși victimă directă a violenței domestice, în orice formă”, a explicat Corina Voicu, pentru PRESShub.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Bună ziua!
Toate informațiile din articol sunt tendențios eronate. Mi-ati solicitat opinia, telefonic, și ati ales sa nu postați și comentariul meu.
Citați o petiție presupus a fi fost făcută de o pleiada de ONG care nu a reușit sa strângă nici macar numărul de semnaturi în echivalentul numărului de ONG.
Legea 272, în forma modificata, incepand de azi ofera copiilor nostri și protecție împotriva abuzului.emotional. Este o lege care are un parcurs legislativ început în 2016. Cine afirma ca în 8 ani de zile nu a fost „ascultat” pentru a avea o varianta mai buna a acestei legi este rau intenționat.
Un articol scris la comanda nu știu cui
A formulat însă foarte bine Ivan sau cum o cheamă la final cum ca va fi scos copilul de la.ea și va fi dat în grija părintelui care iubește copilul. Ivan asta e abuzatoare și a hartuit pe cealaltă părinte și chiar a ascuns copilul de tatăl sau. Va fi decăzut din dreptul normal ca acum comentează..
Cat despre asocitia AnaLis….formata numai din femei pline de ura fata de bărbați, ce sa zic…ura și la gara…învățați sa fiți bune in și pentru societate…s-a saturat lumea de ura! Ce bine ca s-a votat legea! Felicitări tuturor celor implicați! Felicitări specialiștilor ai părinților alienați care au avut răbdare sa suporte atâtea pana acum…Un părinte
Această lege este o speranță!! Această lege face minuni și sperie oamenii care manipulează copiii, această lege ajut părinții care luptă pentru copii lor care sunt folosiți pe post de venituri, sau răzbunare . Sunt un tată care am fost îndepărtat de copilul meu care îl iubesc enorm. Copilul a fost învățat să mă jignească, să nu vină la mine și multe fapte dureroase. Ce era în sufletul copilului meu.. care stătea la mine în brațe și îmi spunea ca nu poate să aibă doi tati! Iar eu tatăl adevărat eram exclus. Această lege oprește jocuri crude, cu sentimentele copiilor! Sunt un tată care nu mai aveam cale legală de atac, toate instituțiile se ascundeau în spatele refuzului copilului. Fără a putea intreba de unde apare acest refuz!. Orice poate manipula sau forța și îndepărta un copil! Doar jignind celălalt părinte copilul împrumută acel comportament ! Super ca a fost votat. Și spun cu tărie copii au nevoie de ambii părinți!
Oricum apare în articol una Corina Voicu care e fosta judecătoare…despre ce vorbim…oare cate dosare o fi clasat sau câți copii o fi lăsat în abuz pana sa devina fosta judecătoare..probabil nu degeaba e fosta. Ăștia de a-ți scris articolul relaxați-vă ca va baga cineva rău în eroare. Niște incompetenți în primul rând..hâtzzzz
Felicitări d-lui Președinte Klaus Johannis, d-nei Laura Vicol, dnilor avocați Tudor Becheanu și Marius Mitran, psih Radu Leca, executor Victor Gilencea, Cristian Anghel, Alina Vornicu, Andreea Dodon și tuturor părinților care au îndurat abuzurile până acum și au participat la schimbare! Sunt mândru că v-am cunoscut! Începând de azi copiii noștri sunt și ei apărați! Am dreptul să fiu părinte-STOP ALIENARE!
Bună ziua!
Actele de abuz sau violență despre care vorbește Aurelia Ivan nu sunt altceva decât „alegații”, așa au fost ele numite de două instanțe de judecată în motivările hotărârilor de până acum.
Vorbesc în cunoștință de cauză și dețin multe documente și dovezi pentru a dovedi ceea ce spun. Eu sunt tatăl copilului pe care acesta a reușit în mai puțin de 3 ani să-l înstrăineze de mine.
Draga Bianca, chiar nu aveai nevoie de facultate pentru acest articol pentru care nu te-ai informat absolut deloc. Ai ales sa aderi la punctul de vedere al unei abuzatoare care e suparata ca nu isi mai poate folosi copilul ca sa se razbune pe tata. Noua lege ajuta copii sa aiba acces la amandoi parintii si ii salveaza in a mai fi mijloc de santaj. Sunt multe de spus si multe dovezi de aratat imsa pare ca esti sub stapan si publici la comanda,deci ce sens are?
Insinuarea ca aceasta lege nu protejeaza copiii de abuzatori, este complet nefondata, tinand cont ca, de fapt, ea chiar asta face.
Daca un copil refuza contactul cu un parinte abuzator, cu siguranta exista dovezi in acest sens, fizice si psihice, iar judecatorii au, in mod cert, toate competentele si cadrul legal sa analizeze fiecare situatie, in parte, asa cum se intampla si acum.
Autorul articolului a omis, voit sau nu, sa puna in prim-plan, ca aceasta lege pune in context legal situatiile de abuz prin instrainare parinteasca, adica exact ce le lipsea judecatorilor in spetele de acest fel, pentru a putea pedepsi, abuzatorii.
Oricat s-ar lamenta acesti parinti care, de cele mai multe ori au propriile suferinte psihice netratate, legea e lege, incepand de astazi!
Felicitari si respect pentru toti cei implicati ca DREPTURILE OMULUI SI DREPTURILE COPILULUI, pentru sute de mii de copii si parinti sa fie respectate!
„…doar in Brazilia…”___–___ trebuia sa fi adus iohan si ceva din Brazilia(pe langa „arme”, sarbacane si munitie!) , a adus JABOTICABA, care -normal- sa fie taxonomizata ca si J.Sasulitia, de fapt e ceva chiar si mai comun intre Brazilia si Romania, pe la jumatatea anilor 1960, in Brazilia , „escadroane ale mortii”, imuscau PE STRAZI copiii fara adapost si fara parinti(imposibil!), in Romania ii omorau in adaposturi, iar crminalii sunt realmente ocrotiti de iohan, le da pensii speciale si alte avantaje, desi exista milioane de dovezi ca miile de copii din orfelinate au murit de foame si frig, celabra bronhopneumonie(listata masiv) era doar urmarea inanitiei, frigului si mizeriei, in care erau tinuti acesti copii, de catre ceausescu si socrul securist al ui iohan…
Un reportaj care nu are nici 1% adevăr.
Un copil care pana la divorț își iubea ambii parinti si dupa îl urăște sau îl blamează pe unul din ei e alienat.
Nu vb de cei care vad violenta droguri prostituție bătăi.vb de părinți care sunt scuipați de copiii și refuzați de aceștia când cu 1 luna jn urma se iubeau
La aceasta lege se lucrează din 2016si este in Parlament din 2021, deci unde e pe repede înainte? S-a discutat și rediscutarea de nenumărate ori. Acest articol este scris ori din neștiință ori cu rea intenție. Legea pedepseste clar parintii care își abuzează copiii deci in nici un caz nu va favoriza un părinte daca acesta își abuzează copilul. In schimb este un abuz ca un copil sa fie îndepărtat de celalalt parinte sau sa fie indemnat sa o facă de catre parintele rezident. Interesul superior al copilului este sa aibă acces la ambii părinți. In Franta si in Belgia daca un minor refuza sa isi vada celalalt parinte i se pune o pereche de cătușe pe mânuțe părintelui rezident și o amenda penala. In Romania din pacate, multi parinti, atat mame cat si tati, isi inversuneaza copiii impotriva fostului partener pentru a se razbuna pe el, ori aici este un abuz care trebuie pedepsit. Cat despre parintii cu adevarat abuzivi, alcoolici, drogați, violenți etc exista instrumente legale de pedepsire, deci nu mai căutați motive fara fundament, aceasta lege va salva mii de copii.
Un articol scris cu scopul doar de a agita spiritele. Legile proaste pentru mult prea mulți ani au creat monstrii in randul multor parinti, care nu au înțeles ca divorțul/despărțirea nu este doar despre ei și traumele lor, ci despre a încerca să oferim o viata bună copiilor.
În sfârșit, speram sa se pună în practica egalitatea în drepturi și egalitatea în fata legii a tuturor părinților. Niciunul nu este mai presus de altul și nici un copil nu ar trebui sa rămână „orfan” la decizia unuia dintre părinții săi.
Cristian Anghel, nici nu mă aşteptam să nu comentaţi numărul semnatarilor petiţiei din Declic-care a fost lansat de 3 zile, nu de 7 luni şi modificat conţinutul iniţial, ca cel al dvs. Aţi înşelat un pic cu numărul semnatarilor pentru semnarea acelei petiţii. Şi iar înşelaţi buna credinţă a cititorilor, cu parcursul legislativ începând din 2016-minciună patentată, care vă caracterizează. În 2011-2012, Bogdan Drăghici a fost primul care a încercat, în 2015-2016 s-a încercat din nou, probabil asociaţii de atunci au fost mai zgârciţi. Legea asta nu oferă nici o protecţie copiilor, este o pleaşcă pentru genitorii agresivi, violenţi, neglijenţi, este mijlocul prin care pot hărţui fostul partener. Pe fata de 17 ani o trimiteţi sau nu în plasament?
Intr o tara democratica ce isi respecta copiii, e normal ca legea sa i protejeze de alienare.Alienarea e un abuz sever.
Din cate stiu la aceasta lege se lucreaza demult!
V-aţi mobilizat, asociaţilor?
Este corect. Idiotii s’au inmultit si nenorocesc copiii.
Punct de vedere privind motivarea modificărilor Legii nr. 272/2004
prin PL-x 698/2022
1. România este actualmente condamnată recurent la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ultimul caz cunoscut fiind Czajkowski v România (septembrie 2023), actualmente fiind declanșată procedura de monitorizare a României din partea Consiliului de miniștri pentru punerea în aplicare a hotărârilor emise de CEDO.
Condamnarea României intervine expres pentru faptul că statul român nu investighează refuzul unor minori, în cazuri specifice, de menținere a legăturilor personale cu unul dintre părinți.
Așadar se impunea adoptarea unei modificări legislative prin care să se ofere autorităților competente (instanțe, DGASPC) posibilitatea de a investiga/urmări astfel de situații.
2. Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la art. 8 garantează dreptul la viață de familie. Or, în situația de notorietate a intervenirii înstrăinării părintești, statul român nu avea mijloace prin care să concretizeze această garanție a drepturilor minorilor la viața de familie.
3. În practică, efectivitatea actului de justitie materializată în hotărâri judecatorești cu privire la stabilirea programului personal cu minorii, era lipsită de eficiență, hotărârile neputând fi puse în executare. Astfel, inclusiv Uniunea Executorilor judecătorești a promovat un proiect de modificare legislativă, încă din 2021, solicitând modificarea Codului de procedură civilă.
Această imposibiltate a executării hotărârilor în materie de familie, care subzistă și la acest moment, scade încrederea justițiabililor în actul de justitie, generează cheltuieli enorme nejustificate, constând în resurse alocate pentru judecarea acestor cauze și emiterea de hotărâri ce ulterior nu pot fi aplicate, ajungând a fi simple înscrisuri.
Modificările relevante, utile aduse prin PL-x 698/2022 sunt în spiritul creării unor instrumente la dispoziția instanțelor și a autoritărților statului, DGASPC pentru a sprijini minorii și familiile în litigii, pentru a urmări realizarea unui echilibru între protecția minorului, respectarea dreptului la viața de familie și împeidicarea abuzurilor care pot fi generate de părțile unor astfel de litigii.
Astfel, pentru prima dată, se asumă instituțional definirea fenomenului, extrem de difuz si nociv de înstrăinare părintească.
– Art. 4 lt. h) vizează definirea înstrăinării părintești din perspectiva de fenomen social cu impact asupra vieții de familie și a drepturilor minorului, dând astfel psoibilitatea instanțelor, singurele autorități chemate sa judece nemijlocit astfel de situații, să protejeze pe cei care sunt vătămați prin emiterea unor hotărări de constatare a înstrăinării.
– Pentru prima data, Legea prin art. 17 alin. (3) si (4) reglementează o situație existentă în relațiile de familie, și care nu putea fi sancționată prin hotărâri ale instanțeor, aceea că înstrăinarea este un fenomen difuz la o arie mai amplă a membrilor familiei, și nu doar la părinții minorilor.
Totodată, în vederea oferirii unor repere concrete care sa normalizeze aceste relații conflictuale, legea stabiliește prin art. 18, inclusiv modalitate detaliată de respectare a programului de menținere legături cu minorul.
– Un aspect esențial, în modificările legislative realizate este cel al restabilirii și menținerii relațiilor personale cu părintii, prin instituirea suportului pentru aceste familii, art. 18 alin. (4), (5), (6) și (7) stabilind, obligația DGASPC de a dispune consiliere atât pentru copii cât și pentru părinți, nu doar la solicitarea acestora sau la solicitarea instanței, ci si din oficiu.
„Departamentul Legislativ Serviciul public de asistență socială/direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului nu pot solicita instanței de judecată efectuarea unei expertize pe cale principală, fără existența unui dosar pendinte. În situațiile expuse, expertizarea se poate face de către un expert autorizat, în cadrul instituției. În situațiile în care există suspiciune de altă formă de violență asupra copilului și instanța de judecată a fost sesizată, au obligația să solicite acesteia efectuarea unei expertize.”
Legea, totodată acordă mai multă forță serviciilor de asistență socială chemate să constribuie concret la restabilirea echilibrului în situațiile conflictuale ale famiilor, prin monitorizarea directă la locuința părților, modalitatea de desfășurare a programului de relații personale dispus de instanțele de judecată.
Monitorizarea poate fi extinsă de la perioada actuală de 3 luni prevăzută actualmente de codul de procedură civilă la 6 luni.
Nu în ultimul rând sunt prevăzute măsuri care să elimine fenomenul nociv de alienare parentală prin aplicarea unor penalități părții care, deși poate beneficia de suprot, cu rea credință înstrăinează. Totodată, există o adaptare la realitățile prezente și anume, prin art 39 alin (2) și (3), se instituie posibilitatea de desfășurare a interviurilor în situații de urgență între beneficiari și DGASPC, inclusiv prin utilizarea mijloacelor de comunicare la distanță.
– Se instituie obligația de vizită a minorului la domiciliul său de către personalul de specialitate a DGASPC pentru a se elimina, fenomenul anchetelor din birou.
– Se vegheaza asupra conștientizării minorilor cu privire la drepturilor lor, prin modificarea adusa de art 52 alin. (2) care stabileste informarea minorilor în procesul instructiv educativ si cu privire la modalitatile de realizare a drepturilor lor.
– Deschide calea sesizării fenomenelor de abuz împotriva minorilor, de către cadrele didactice sau instructorii de la activitățile extrascolare desfasurate de minor. Art. 96, alin. (1) stabilind că: „Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupației sale, lucrează direct cu un copil și are suspiciuni în legătură cu existența unei situații de abuz, de neglijare, de înstrăinare părintească a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistență socială sau direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul.”
– Se urmărește și un proces de educare la nivelul societății cu privire la drepturile minorilor si cu privire la modalitatea de realizare a acestora.
În concluzie, modificarile legislative stabilite prin PL-x sunt un prim pas de natură să prevină condamnarea ulterioară a României de către instituțiile europene dar mai ales să garanteze drepturilor minorilor români.