O analiză de caz orientată pe prețul apei potabile în România din care se vede că apa are culoare… politică! Și de ce nu suntem încă, acolo unde am promis la aderarea în Uniunea Europeană.
Pentru că impun prețuri scăzute la apa către populație, politicienii trebuie să aloce bani de la bugetele locale către companiile de apă care altfel nu se pot auto-susține financiar din încasările realizate.
Prețul apei potabile și al canalizării este menținut la un nivel minim din motive politicianiste… Însă, și banii alocați din bugetele locale tot de la cetățeni provin, tot ei plătesc și diferența, e doar o păcăleală… De aceea, este foarte posibil ca, după alegerile din acest an să înceapă să crească prețurile.
Prețul apei potabile se ajustează numai în sus
Apa potabilă este livrată populației prin intermediul unor operatori regionali, în general la nivel de județ, care sunt coordonați de o Asociație de Dezvoltare Comunitară (ADI APĂ-CANAL) și conduși de un consiliu de administrație numit, de regulă, pe criterii politice de către partidul care conduce Consiliul Județean.
În cazul județului Bistrița-Năsăud, este vorba de PSD, care, prin președintele Emil Radu Moldovan, exercită o anumită influență asupra Aquabis SA Bistrița, operatorul regional de apă, dar și în cadrul ADI Apă Canal unde Consiliul Județean este cel mai important jucător, alături de primăriile de orașe și comune.
Operatorul regional de apă Aquabis SA Bistrița a cerut la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) ajustarea prețurilor încă din luna decembrie 2023, însă majorarea s-a aplicat numai din 11 aprilie 2024 și prețurile au fost doar ajustate cu rata inflației.
Prețurile au crescut în mod real la apă cu 0,63 lei/mc (fără TVA) și la canalizare cu 0,53 lei/mc (fără TVA). Chiar dacă aceste creșteri sunt mici, ajustările plasează Bistrița pe locul zece în topul județelor cu cele mai mari prețuri la apa potabilă.
În top 10 cu cele mai mari prețuri la apa potabilă se află județele: Brăila, Buzău, Vaslui, Caraș-Severin, Galați, Călărași, Botoșani, Iași, Covasna și Bistrița-Năsăud.
Ce spune autoritatea de reglementare, respectiv ANRSC despre evoluția prețurilor
Într-un răspuns solicitat de saptamana.online, președintele ANRSC, Ionel Tescaru, precizează că „nivelurile prețurilor/tarifelor practicate de operatorii regionali care furnizează/prestează serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare în județele menționate mai sus se fundamentează în conformitate cu regulile de ajustare tarifară prevăzute în strategiile de tarifare elaborate pentru derularea proiectelor de investiții în infrastructura de apă/apă uzată dezvoltate din fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeană și care constituie condiție de finanțare pentru toate contractele de finanțare încheiate cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (M.I.P.E.).”
Pentru a clarifica lucrurile am discutat cu un expert care ne-a explicat că „ajustările prețurilor la apă se fac în termeni reali și cu inflația. Procentele ajustărilor se calculează de experți financiari în Analiza Cost Beneficiu (ACB), document care se face doar pentru operatorii care accesează fonduri europene de la MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene).
În ACB se prevăd creșteri pentru 5 ani, creșteri prin care respectivul operator se va asigura de fondurile necesare pentru plata ratelor la creditele accesate de el ca să cofinanțeze aceste proiecte. Conform ACB se fac ajustări o dată pe an, fie în ianuarie, fie în iulie (n.n.: operatorii care nu au mărit prețul în ianuarie, din motive electorale, cel mai probabil o vor face în luna iulie a.c.).
Operatorii care nu au accesat fonduri europene și nu au de rambursat credite nu sunt obligați să aibă strategie tarifară, iar creșterile de tarife pot fi cât consideră ei.
În județul Bistrița-Năsăud începând din data de 11 aprilie 2024, pe toată zona de operare, prețurile și tarife practicate de Aquabis S.A. sunt următoarele:
– pentru apa potabilă produsă, transportată și distribuită, prețul este de 7,96 lei/mc (exclusiv TVA); 8,67 lei/mc (cu TVA 9%);
– pentru canalizare – epurare, tariful este de 6,69 lei/mc (exclusiv TVA); 7,29 lei/mc (cu TVA 9%).
Principala temă de atac în campania electorală: prețul apei potabile
Principala temă de atac în campania electorală tocmai încheiată în iunie 2024 a fost exact prețul mare al apei potabile, fiind lansate acuze la adresa lui Emil Radu Moldovan și a conducerii Aquabis din care face parte și fratele acestuia Macarie Moldovan – director general adjunct.
Anticipând aceste reacții din partea PNL, președintele Consiliului Județean BN, Emil Radu Moldovan a cerut conducerii Aquabis SA în cadrul ședinței de Consiliu Județean, din 29 martie, să găsească soluții de diminuare a prețurilor. O solicitare care este însă tardivă, din timp ce prețul era deja stabilit.
„Cei 19 acționari de la Aquabis trebuie să se așeze împreună cu managementul Aquabis, după ce vor trece licitațiile, să găsească soluții de diminuare a prețurilor. Va fi principala misiune a mandatului viitor al conducerii Aquabis.
După ce mulți ani de zile prețurile, conform contractului de credit cu Banca Europeană de Investiții, cu Banca Europeană de Dezvoltare și cu toate celelalte, au tot crescut, în etapa următoare, în urma investițiilor majore care s-au făcut în infrastructura de apă-canal în județul Bistrița-Năsăud va trebui să căutăm soluțiile necesare de eficientizare și de diminuare a prețurilor pentru populație”, a precizat Radu Moldovan, în ședința de consiliu județean din 29 martie a.c..
Ce investiții s-au făcut în infrastructura de apă potabilă – canal din județul BN și ce urmează
Județul Bistrița-Năsăud este unul dintre primele județe care au accesat fonduri europene pentru modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare prin așa numitele fonduri ISPA accesate de operatorul regional Aquabis SA Bistrița, în sumă de 29 215 824 euro. Ulterior s-au accesat fonduri europene prin POS MEDIU, proiect major „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud”, valoarea totală la finalizarea proiectului (lei fără TVA), 200.951.886 lei.
Pentru că s-au făcut economii în acest proiect major, au putut să fie accesate fonduri pentru alte lucrări suplimentare printr-un nou proiect, „Extindere de rețele de alimentare cu apă, canalizare, tratare ape uzate și branșamente individuale în localități din județul Bistrița-Năsăud” cu o valoare la finalizarea proiectului (lei fără TVA) de 64.234.279 lei.
În prezent se află în implementare Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă și apă uzată din județul Bistrița-Năsăud (Cod SMIS 109456).
„Proiectul este deosebit de important pentru întreg județul Bistrița-Năsăud. Practic nu a existat până acum în județ o investiție de această dimensiune. E vorba de peste 200 de milioane de euro care vor fi investiți în extinderea sistemelor de apă și canalizare și reabilitarea celor existente. Vor fi modernizate sau construite 10 uzine de apă și stații de epurare, vor fi construite sau reabilitate aproape 1100 de km de aducțiuni și rețele de apă și canalizare, la care se adaugă zeci de rezervoare de înmagazinare apă potabilă și stații de pompare.”, a declarat Ion Șandru, director general al Compania AQUABIS S.A. la momentul lansării proiectului.
Cum ne ajută datele să facem comparații și observații corecte
Nu știm acum dacă declarația lui Radu Moldovan privind necesitatea reducerii prețurilor la apă este una populistă și menită să mai stingă din văpaia luptelor din campania electorală locală, sau este un obiectiv bine țintit pentru noua conducere a Aquabis. Rămâne să verificăm în timp dacă această ipoteză se confirmă sau nu.
Până atunci, cu ajutorul analizei datelor deschise infirmăm faptul că Bistrița-Năsăud are cea mai scumpă apă potabilă din toată Transilvania. În realitate, județul Covasna are cel mai mare preț la apă potabilă din Transilvania, respectiv 8,07 lei (fără TVA) și puteți vedea mai repede asta pe o hartă, unde se văd ușor diferențele de culoare în funcție de valorile introduse.
Întrucât prețul apei a devenit subiect de lupte electorale în multe locuri din țară, saptamana.online a realizat acest infografic cu prețul apei peste tot în România, pe care îl puteți consulta aici și îl puteți prelua în materialele voastre. Harta cu prețurile apei potabile în România este realizată conform datelor disponibile pe luna iunie 2024 pe site-ul ANRSC (autoritate de reglementare).
)Notă: Precizăm că pentru județele unde sunt mai mulți operatori s-a realizat o medie aritmetică între prețurile practicate (de ex: la Cluj s-a făcut o medie între Cluj-Napoca și Turda, la Timiș și la Hunedoara unde regăsim mai mulți operatori la fel).
Prețul apei potabile, un subiect electoral în campania pentru locale, continuă să fie manipulat politic în diverse moduri
În anumite județe, precum majoritatea celor din Transilvania, se preferă menținerea unui preț scăzut la apă și canalizare. Aceasta este însă o falsă impresie, care induce în eroare cetățenii. De fapt, aceste prețuri mici nu acoperă costurile reale de producție iar prețurile sunt subvenționate prin fondurile bugetare alocate fie de primării, fie de Consiliile Județene, pe care însă tot cetățenii le plătesc din taxe și impozite locale.
Așadar, deși aparent prețul apei este unul mic în anumite județe (Bihor, Cluj, Sălaj, Maramureș, Satu-Mare etc), de fapt tot cetățenii plătesc diferența de preț pentru că din bugetul local se alocă fonduri către aceste companii astfel încât să poată funcționa cu prețurile la acest nivel.
În bugetul Companiei de Apă Someș S.A. găsim zero lei alocați cu titlul de subvenții, însă la capitolul Investiții sunt alocați de la buget 349.856 mii lei.
Acest lucru explică de ce se poate menține cel mai mic preț al apei potabile din Transilvania, pentru că operatorul nu își bazează efortul investițional pe veniturile din vânzări, ci pe fonduri bugetare locale, guvernamentale sau europene.
Spre exemplu, operatorii din județele menționate nu au mai actualizat prețurile din anul 2023, deși inflația din România bate recorduri în Europa și este de 5,9% în prezent. Cu toate acestea, fiind un an electoral, nu s-a umblat la prețuri în anumite județe. De exemplu, în județul Bihor, operatorul S.C. Apă Canal Nord Vest S.A., jud. Bihor, a cerut modificarea prețului apei potabile la 1 martie 2023.
Prețul apei potabile a fost modificat la 1 iulie 2023
În județul Cluj și județul Sălaj, unde funcționează același operator, Compania de Apă Someş S.A. Cluj-Napoca, prețul apei a fost modificat la 1 iulie 2023. Apaserv Satu Mare S.A, operatorul pe județul Satu-Mare nu a mai modificat prețurile de la 1 ianuarie 2023. În Alba, Arad și Maramureș a fost ajustat prețul apei la 1 ianuarie 2024.
În județul Timiș care are cel mai mic preț al apei din toată România, nu s-a mai ajustat prețul apei potabile din iulie 2023 (prețul pentru județul Timiș este o medie aritmetică între prețurile practicate de cei doi operatori).
Subvenționarea prețului apei nu este legală (confrom principiilor concurențiale) și nu se face printr-o subvenție efectivă, ci prin transferuri de la bugetele administrațiilor către operatori ca aport la capital sau efectiv ca o contribuție la finanțarea de investiții. În concluzie, dacă s-ar practica prețurile reale care să acopere costurile de producție, atunci administrațiile locale nu ar mai fi nevoite să finanțeze indirect operatorii.
În alte județe, din motive de eficiență economică și datorită condițiilor de creditare impuse de finanțatorii externi, dar și pentru a putea accesa fonduri europene, companiile de apă au solicitat ANRSC actualizarea anuală a prețurilor la apă și canalizare în funcție de o serie întreagă de indicatori, aspecte comunicate în răspunsul ANRSC și confirmate de expertul consulat.
Operatorul de apă Aquabis SA Bistrița a înregistrat în anul 2023 rezultate financiare de excepție, fiind cotat drept o surpriză în lumea de business locală, pentru că s-a plasat pe locul 6 în top zece cele mai profitabile societăți, cu un profit net de 20,2 milioane de lei în anul 2023.
Ce angajamente are România și ce mai are de făcut privind apa potabilă
România, prin Tratatul de Aderare, şi-a asumat angajamente importante în sectorul de apă şi apă uzată pentru transpunerea directivelor 98/83/CE referitoare la calitatea apei potabile, respectiv 91/271/CE/1991 modificată şi completată prin Directiva 98/15/EC/1998 privind epurarea apelor uzate urbane.
Din punct de vedere legislativ, prevederile actelor normative româneşti referitoare la sectorul de apă au fost aliniate cu acquis-ul comunitar, însă în urma negocierilor pentru Capitolul 22 – Mediu, România şi-a asumat o serie de angajamente ferme pentru realizarea investiţiilor în sectorul de apă şi apă uzată în decursul unor perioade de tranziţie relativ scurte și pe care din nefericire nu le-a îndeplinit încă.
În conformitate cu Tratatul de Aderare, România a obţinut perioade de tranziţie pentru conformarea cu acquis-ul comunitar pentru colectarea, descărcarea şi epurarea apelor uzate. Perioade de tranziţie au fost obţinute, de asemenea, şi pentru calitatea apei potabile, pentru conformarea cu Directiva 98/83.
Mai mult, în urma negocierilor de aderare, România a declarat întregul său teritoriu drept zonă sensibilă, acest aspect presupunând obligaţia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 de locuitori echivalenţi să fie prevăzute cu staţii de epurare cu grad avansat de epurare.
România nu îndeplinește angajamentele din Tratatul UE
România însă nu şi-a îndeplinit angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare la UE privind calitatea apei destinată consumului uman şi privind colectarea şi epurarea apelor uzate în aglomerările cu peste 2000 locuitori echivalenți (L.E.? - înseamnă unitatea care exprimă încărcarea medie potențială de poluare a apei cauzată de o persoană pe zi), în ciuda eforturilor depuse şi sprijinului financiar important din perioadele anterioare (POSM 2007-2013 şi POIM 2014-2020).
În prezent se resimte în continuare nevoia de investiţii pentru conectarea populaţiei la sisteme de alimentare cu apă conforme şi pentru asigurarea de sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate din aglomerările rămase. Acestea din urmă sunt necesare atât pentru respectarea conformării cu cerinţele Directivei 91/271/CEE, cât şi cu cele ale Directivei 2000/60/CE cu privire la atingerea sau menţinerea stării bune a cursurilor de ape curgătoare.
Toate aceste investiții se realizează în principal cu fonduri europene, dar fiecare operator de apă trebuie să asigure partea sa de cofinanțare, fapt care se reflectă cel mai adesea în creșterea prețurilor pentru serviciile prestate.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Articolul conține un amalgam de informații (pe care autorul nu le înțelege în totalitate), iar în final nu reușește să ofere concluzii coerente.