Comuna timişeană Lovrin este prima localitate rurală din România care foloseşte apa geotermală pentru încălzire, iar printr-un proiect cu finanţare europeană se va realiza extinderea, astfel încât să fie localitatea din România încălzită integral 100% cu ape geotermale, a declarat, pentru Agerpres, primarul comunei Lovrin, Marius Graur.
Aproape jumătate din suprafaţa judeţului Timiş are un potenţial geotermal de peste 100 de grade Celsius, fiind posibilă funcţionarea centralelor geotermale pentru 8.000 de ore pe an.
Apa geotermală este folosită cel mai eficient, în momentul de faţă, de comuna Lovrin, unde s-a construit şi un ştrand cu apă geotermală, dar şi pentru încălzirea a 250 de gospodării, care plătesc facturi cu aproape o treime mai mici decât dacă ar folosi energia electrică sau gazul, potrivit primarului comunei Lovrin, Marius Graur.
„La un apartament cu trei camere, facturile la încălzire în sezonul de iarnă ajung la circa 250 de lei lunar, în comparaţie cu până la 800 de lei lunar, dacă foloseau curentul electric. În anii ’80, localnicii foloseau apa geotermală la sere, pentru că avem nouă sonde de apă geotermală, care aparţineau de Foradex Bucureşti. Forajele erau săpate la adâncimi de aproximativ 3.600 de metri, dar exploatarea era la 1.600-1.800 de metri, cu temperaturi foarte ridicate, în jur de 95 de grade Celsius. Acum funcţionează o singură sondă, pentru încălzire şi pentru ştrandul termal”, spune Marius Graur.
Edilul anunţă că Foradex are un amplu proiect, în care au inclus toate celelalte opt sonde, pentru ca, în parteneriat cu o firmă olandeză, să încălzească până la 30 hectare de sere cu tomate şi legume. Spre deosebire de sistemul cu panouri solare, care pot fi utilizate doar prin încărcarea în zilele însorite, apa geotermală poate fi utilizată nonstop.
Primăria Lovrin are în derulare un proiect cu finanţare europeană care se va finaliza în următoarele trei luni şi care urmăreşte tocmai folosirea acestei surse naturale şi inepuizabile de energie, pentru asigurarea energiei termice.
„Şi în anii ’80, apa geotermală era folosită pentru încălzirea serelor şi a solariilor. După 1990, s-au desfiinţat serele şi a rămas o singură sondă care funcţiona pentru încălzire. În urmă cu doi ani, noi am conceput un proiect pe fonduri europene, pe care îl terminăm în trei luni. Suntem prima localitate rurală din România care folosim apa geotermală pentru încălzire. Am luat experienţa oraşelor; avem o centrală nouă şi un sistem de încălzire nou cu care încălzim aproximativ 250 de numere de case actualmente. Acesta este axul principal şi ulterior depunem un proiect de extindere, pentru că vrem să fim localitatea din România încălzită integral 100% cu ape geotermale. (…). Apa geotermală este folosită doar pentru calorifere, pentru încălzire, în sezonul rece. Apa are în jur de 65 de grade Celsius. Apa în piscină (ştrand, n.r.) este de 38-42 de grade Celsius. Noi avem forajul de apă geotermală cu două circuite: unul pentru încălzirea locuinţelor, iarna, iar returul merge la piscină şi la ştrandul termal, pe perioada de vară”, explică edilul comunei Lovrin.
Citește și: Proteste masive în SUA împotriva președintelui Donald Trump și a lui Elon Musk | VIDEO
Spitalul Judeţean Timişoara va construi în Lovrin, ca secţie externă, un centru de recuperare a pacienţilor care rămân cu atrofii musculare sau paralizii în urma unor afecţiuni grave, accidente vasculare cerebrale, traumatisme severe la orice nivel, folosind apele geotermale.
„Apele geotermale nefolosite nu dispar, ci rămân acolo. Ca şi apa potabilă. Sunt straturi de apă geotermală la diferite adâncimi. Cu cât sunt adâncimile mai mari, cu atât e apa mai caldă şi are calităţi mai bune. Depinde în ce filon nimereşti. La noi în zonă, sondele care au fost forate au fost folosite la adâncimi destul de mari, iar acum sunt conservate. Oricare sondă care a fost conservată şi a fost folosită în urmă cu 20-30 de ani poate fi repornită. Ele funcţionează artezic, cu un compresor foarte puternic ce aduce aer în instalaţie şi apa ţâşneşte de acolo. (…). Apele geotermale, după cum spun specialiştii, se pot transforma şi în gaz. Economiile prin folosirea apelor geotermale sunt însemnate. Pentru un apartament cu trei camere, facturile sunt de 250 de lei lunar, în timp ce încălzirea cu curent electric ar fi constat până la 800 de lei”, arată primarul Marius Graur.
Potrivit studiilor efectuate, cele mai importante resurse de energii regenerabile din judeţ sunt apele geotermale, energia solară, biomasa şi biogazul, mai puţin eficiente părând a fi energia hidro, deoarece este un judeţ de câmpie, fără căderi de apă, iar cea eoliană a fost identificată de câteva studii private în vestul judeţului.
Pe energia geotermală, judeţul are 42 de puţuri.
În altă ordine de idei, muncitorii care lucrau la şantierul din zona Podului Michelangelo în anul 2013 au descoperit un izvor forat cu ape termale, la o adâncime de 600 de metri, a căror temperatură ajunge la 80-85 de grade Celsius. Forajul a fost exploatat înainte de 1990.
Primăria Municipiului Timişoara a prospectat în ultimii ani mai multe posibilităţi de surse alternative de încălzire a oraşului. În cele din urmă, pare să prindă contur soluţia apei geotermale – „proiectul Geotermal”.
Proiectul Geotermal este un parteneriat între Primăria Municipiului Timişoara şi o companie privată din domeniul energiei pentru evaluarea posibilităţilor de încălzire a oraşului cu energie geotermală.
„Realizarea acestui proiect geotermal ar fi un pas important în istoria sistemului de termoficare spre retehnologizare şi energie verde. După un proces de analiză care a durat peste doi ani, suntem în punctul în care încheiem acest protocol cu una dintre cele mai puternice firme de energie de pe piaţa europeană. Cred în viitorul sistemului de termoficare al Timişoarei”, declara, în toamnă, primarul Dominic Fritz.
Parteneriatul se bazează pe o tehnologie inovatoare, care captează căldura din stratul de roci.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Primăria Lovrin)
