Primăria Iași face un împrumut pentru încălzirea oraşului în sezonul rece. Toţi banii vor fi cheltuiţi pentru achiziţia de combustibil, iar creditul va trebui returnat în 5 ani.
Contractarea împrumutului este posibilă după ce Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a permis autorităţilor locale să obţină acest tip de credit. În ultimii circa 10 ani, astfel de împrumuturi nu au fost posibile.
Primăria Iaşi a avut, de la preluarea serviciului de termoficare (vara anului 2021), costuri foarte mari cu susţinerea activităţii de termoficare. Facturile aferente au creat o presiune constantă asupra bugetului local, iar una dintre consecinţe a fost inclusiv amânarea unor investiţii într-un oraş care nu a beneficiat în ultimii ani de proiecte majore.
Cel mai vechi împrumut al Primăriei datează din 2007
Celor 200 milioane lei li se adaugă alţi 8,8 milioane lei care vor fi împrumutaţi pentru finalizarea unor poiecte europene care, ani la rândul, au bătut pasul pe loc.
Contractarea celor două împrumuturi va fi supusă aprobării Consiliului Local (CL) în şedinţa de vineri, 29 septembrie. Chiar dacă Primăria achită anual facturi la alte 7 credite, gradul de îndatorare a Iaşului este unul scăzut: 3,88%.
Niciunul dintre cele două credite nu va afecta acest grad întrucât există derogări în acest sens stabilite la nivel central.
Cel mai vechi credit al Primăriei datează din 2007 – cele două emisiuni de obligaţiuni (Dexia), în valoare totală de 200 milioane lei, sunt achitate în proporţie de circa 70% (fără dobânzi). La vremea respectivă, banii au fost utilizaţi pentru asfaltarea de străzi.
Cel mai recent credit este şi cel mai mare contractat de municipalitate: circa 240 milioane lei împrumutaţi de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru construirea unui nou depou în Dacia.
Potrivit Primăriei, noul împrumut va asigura plăţile necesare pentru asigurarea combustibilului la centralele de termoficare pentru sezonul rece 2023-2024.
Principalele cheltuieli ale Primăriei legate de activitatea de termoficare vizează: cărbune, gaze naturale, păcură, certificate verzi (impuse de UE pentru emisiile poluante în urma arderii cărbunelui), materii prime, materiale şi alte resurse utilizate pentru producerea energiei termice.
În sezonul trecut, Primăria a pariat pe încasări din vânzarea de energie electrică, dar desele întreruperi în funcţionarea CET II Holboca şi scăderea preţului energie pe bursă au determinat venituri sub aşteptări.
În schimb, municipalitatea a achiziţionat cărbune la un nivel record (de trei ori mai mare faţă de costul actual), ceea ce a creat un dezechilibru financiar.
Continuarea în Ziaruldeiasi.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
