Primăria Iași nu a aplicat pentru fondurile PNRR în vederea realizării unei centrale de hidrogen prin electroliză. Primarul dădea asigurări, în 2023, că va depune proiectul. În ultimii cinci ani, în Iași nu a mai fost accesat niciun proiect european pentru investiții de infrastructură.
Termenul-limită a expirat la 31 iulie 2024. Ministrul Energiei a anunțat pe 25 mai că va prelungi sesiunea de proiecte până la 31 decembrie acest an, pentru că au rămas bani necheltuiți, dar prioritate vor avea proiectele respinse în fazele anterioare, când plafoanele avute la dispoziție au fost depășite. Deși au rămas bani, Mihai Chirica n-a făcut proiect pentru o centrală de hidrogen la Iași, care ar fi fost realizată din fonduri nerambursabile. Nici nu mai are timp până în decembrie, pentru că procerurile birocratice sunt complicate. Din România, o singură Primărie a obținut fonduri pentru producerea de „hidrogen verde”: Oradea.
În iulie, în ultima clipă, a depus proiect de finanțare PNRR și Primăria Cluj, cererea intrând în procesul de evaluare. Cele două orașe din Ardeal sunt singurele din România care aplică o strategie de dezvoltare pe câteva decenii înainte, formând o avangardă. Iașul nu are asemenea planuri, cuvântul-cheie folosit de Chirica fiind „micro-managament”.
Europa își propune să devină cel mai mare producător de energie verde din lume
Strategia RePower a Uniunii Europene (Agenda 2035-2050) se bazează în mare parte pe producerea de hidrogen verde din surse regenerabile – fotovoltaice și eolian. Planul are două borne fixate: 2035 – 60% decarbonizarea energiei consumate la nivel european, respectiv 2050 – 100% decarbonizare, adică Uniunea Europeană va avea 0% emisii de oxizi de carbon. Scopul oficial este protejarea Planetei, dar adevăratul motiv este renunțarea completă la utilizarea combustibililor fosili (gaze, petrol, cărbune), care creează o dependendență geostrategică față de Rusia, Spațiul Ex-Sovietic și țările din Golf. Europa își propune să devină cel mai mare producător de energie verde din lume și 100% independentă energetic. Planul în câteva cuvinte: panouri fotovoltaice, parcuri eoliene, iar hidrogenul are rolul de stocare a surplusului din producția primelor două surse. La acestea se adaugă, energia nucleară și hidrocentralele, ultimele fiind foarte importante în România.
România – o țară cu potențial în producția de energie fotovoltaică
Hidrogenul este considerat soluția la surplusul de energie din fotovoltaice. Spania-Portugalia, de exemplu, au devenit atât de mari producătoare de energie verde încât prețul unui kilowatt a ajuns la 1 euro. România este considerată o țară cu potențial apropiat de al celor două țări iberice în producția de energie fotovoltaică.
Problema este că rețeaua de transport nu poate prelua toată energia de la prosumatori, mai ales în momentele de producție maximă. Creșterea numărului de prosumatori este exponențială: de la 14.000 în ianuarie 2022 la 140.000 în 2024, cu o putere instalată de 1.500 MW, cât ambele reactoare de la Cernavodă la un loc.
Continuarea, în Reporteris.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: reporteris.ro)
