Primarul Decebal Făgădău a mai declarat joi că, potrivit unui chestionar derulat de primărie cu privire la soarta clădirii-simbol a Constanţei, chestionar la care au răspuns aproximativ 25.000 de persoane, 76% dintre acestea îşi doresc ca monumentul să rămână la Compania Naţională de Investiţii (CNI) pentru a fi restaurat.
Doar 24% dintre repondenţi s-au pronunţat în favoarea contractării unui împrumut pentru restaurarea imobilului. Amintim însă că în 2014 între CNI şi Primăria Constanţa a fost încheiat un protocol pentru demararea lucrărilor de consolidare şi restaurare a Cazinoului, protocol prelungit în 2017.
În acest interval de timp au avut loc trei licitaţii pentru adjudecarea contractului privind restaurarea clădirii, toate trei contestate la toate forurile: la comisia de licitaţii din cadrul CNI, la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Constestaţiilor şi în instanţele de judecată. Neatribuirea contractului a însemnat degradarea constantă a Cazinoului.
Campanie de imagine reuşită, monument ruinat
La conferinţa de presă de joi au participat, alături de primarul Constanţei, reprezentanţii Asociaţiei Arche şi organizatorii festivalului Neversea.
Am venit astăzi să spunem că noi ne-am stratificat competenţele, lucrăm împreună, dar fiecare are un obiectiv. Asociaţia Arche împreună cu Europa Nostra se ocupă de promovarea la nivel european, de atragerea de specialişti şi de întocmirea unor rapoarte care să conştientizeze importanţa Cazinoului la nivel european. Municipalitatea se ocupă de conservare până de Ziua Dobrogei. CNI se va ocupa de consolidare şi restaurare. Există în momentul de faţă o presiune publică ce trebuie oarecum instituţionalizată astfel încât toate aceste formule de ajutorare să capete transparenţă, un proiect unitar,
a afirmat primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău.
Board-ul Europa Nostra a anunţat, ieri, că cel mai cunoscut monument din Constanţa, una dintre puţinele clădiri cu elemente stil Art Nouveau din România, a fost inclus printre cele şapte situri care vor beneficia de implicare internaţională în cadrul programului “Cele mai periclitate şapte situri”. Conform declaraţiilor Danielei Costea, managerul proiectului Casino Rush din cadrul Asociaţiei Arche, în toamna acestui an experţi Europa Nostra şi ai Institutului Băncii Europene de Investiţii se vor deplasa la Constanţa pentru a analiza obiectivul. Ulterior, o echipă interdisciplinară ar urma să formuleze un plan de acţiuni şi un raport.
În cadrul evenimentului de joi, municipalitatea constănţeană a anunţat că şi organizatorii festivalului Neversea se vor implica în demersurile de salvare a Cazinoului.
Noi vom completa eforturile existente prin campanii de promovare, implicare a personalităţilor necesare pentru a atrage atât atenţia asupra subiectului respectiv, pentru a depăşi nişte bariere, cât şi strângere de fonduri sau ce alte nevoi vom identifica împreună,
a spus Bogdan Buta, managerul evenimentului muzical.
Este greu de înţeles din ce motive anunţurile făcute în cadrul conferinţei de presă de ieri au avut un aer festivist. Căci vorbim, totuşi, despre includerea Cazinoului pe o listă a ruşinii, o listă de monumente ruinate. Apoi, vorbim, în egală măsură, despre lipsa de reacţie, timp de un deceniu (!) a autorităţilor publice locale şi centrale cu privire la starea în care a ajuns un monument de arhitectură, parte a patrimoniului naţional, inclus pe Lista monumentelor istorice. Trebuie remarcat, în acest sens, că în cei peste trei ani scurşi de la semnarea protocolului dintre CNI şi Primăria Constanţa cele două instituţii nu au vorbit despre “stratificarea competenţelor”, în sensul în care, astăzi, nimeni nu răspunde pentru faptul că monumentul nu a fost deloc conservat.
E drept însă că, în luna ianuarie a acestui an, în cadrul unei dezbateri derulate la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, atrăgea atenţia tocmai asupra acestui aspect. “Să se ia măsuri de intervenţie de urgenţă de protejare, punere în siguranţă a monumentului pentru ca degradarea lui să nu se accentueze în continuare”, declara directorul INP.
La rândul lor, reprezentanţii CNI susţineau, la acea dezbatere, că lucrările de conservare a imobilului nu pot fi finanţate, conform legii, de companie, şi că acestea pot fi făcute doar de proprietarul clădirii, Primăria Constanţa. Protocolul dintre CNI şi Primăria Constanţa nu este public, astfel încât să putem afirma, cu certitudine, căreia dintre cele două instituţii îi revine această sarcină. Totuşi, la foarte scurt timp după dezbaterea de la Muzeul de Istorie Constanţa, administraţia publică locală a anunţat că îşi va asuma lucrările de consolidare a Cazinoului. De ce abia în 2018, de ce abia acum?
Cazinoul din Constanţa este, la momentul actual, fără urmă de îndoială, o ruină. Starea de degradare se vede cu ochiul liber. Nu este nevoie de părerea unui expert, a unui arhitect sau a unui inginer constructor pentru a constata asta. O poate face orice constănţean, orice turist. Cel mai dureros este însă faptul că nu există, nici acum, un termen estimativ cu privire la demararea lucrărilor de restaurare a monumentului de arhitectură. Nu există nicio garanţie că, odată reîncepută procedura pentru o nouă licitaţie de atribuire a contractului privind lucrările de restaurare prin interviul CNI nu vor mai trece încă trei ani de contestaţii.
