În 5 aprilie a fost fondată la Cluj-Napoca comunitatea „Erdélyi – Kossuth Tisza Sziget”, afiliată mișcării Partidului Tisza condus de Péter Magyar, politician maghiar creditat ca cel mai popular lider politic al momentului în Ungaria și opozant al lui Viktor Orbán.
Anunțul a fost făcut de actorul István Kátai pe Facebook, menționând că este rezultatul a șase luni de muncă voluntară, potrivit Transtelex.ro.
Kátai subliniază că această comunitate se adresează celor care resping regimul iliberal al premierului ungar Viktor Orbán și doresc o schimbare în viața publică a maghiarilor din România. Critică influența guvernului de la Budapesra în Transilvania și lipsa proceselor democratice interne. Kátai și colegii lui consideră că UDMR nu mai reprezintă credibil comunitatea maghiară din România, acționează după directive externe și și-a pierdut autonomia. Ei susțin că este nevoie de noi structuri civice de jos în sus, precum Tisza Sziget.
Despre Viktor Orbán și Crin Antonescu
Istvan Kátai (50 de ani), actor și activist politic, s-a născut la Sfântu Ghorghe, și a studiat actoria la Universitatea din Târgu-Mureș.
Într-o postare critică pe contul său de Facebook, el vede un pericol în posibilitatea ca România să urmeze modelul politic autoritar promovat de Viktor Orbán în Ungaria. Reacția sa a venit după ce politicianul român Crin Antonescu l-a elogiat pe Orbán, considerându-l un exemplu pentru țările mici din Europa. Deși România, cu greu ar putea fi catalogată drept o „țară mică” din UE.
Kátai susține că ceea ce Antonescu admiră la liderul maghiar – stilul său politic și fermitatea aparentă – este exact ceea ce „a degradat democrația maghiară din interior”. El enumeră efectele acestui model: distrugerea sistemului democratic de control, capturarea mass-mediei, polarizarea societății și utilizarea ideii de apartenență națională pentru a construi o rețea de loialitate politică.
Pentru Kátai, o eventuală „orbánizare” a politicii românești ar pune în pericol direct minoritatea maghiară din Transilvania. Aceasta, spune el, se bucură în prezent de un anumit grad de autonomie culturală și instituțională, ocrotit de statul de drept și de pluralismul din România. Dar un regim autoritar „ar elimina rapid” aceste libertăți, transformând comunitatea maghiară într-o victimă a politicii de putere și control.
El avertizează că cei care astăzi îl admiră pe Orbán s-ar putea mâine să construiască în România propriul „sistem de cooperare națională” – un regim care cere supunere, nu oferă libertate. Într-un asemenea context, limba maghiară ar putea deveni „suspectă”, școlile maghiare – „periculoase”, iar ideea de autonomie locală– inacceptabilă. Kátai face apel la vigilență civică și respingerea liderilor autoritari, fie ei maghiari sau români, cât încă mai este timp.
Fidesz și Transilvania
În declarațiile sale publice, Kátai Istvan denunță modul în care stilul autoritar practicat de Fidesz în Ungaria se extinde și la comunitățile maghiare din Transilvania. Povestește că a fost exclus dintr-un grup online de către un administrator care, în opinia sa, acționează ca un „discipol al regimului Orbán”, hotărând cine are voie să vorbească și cine nu.
Kátai compară această atitudine cu practicile Fidesz: reducerea la tăcere a vocilor critice, etichetarea celor care pun întrebări și marginalizarea celor care gândesc diferit. Asemenea metode, spune el, sunt acum aplicate nu doar în Ungaria, dar și în Transilvania.
În fața acestor încercări de intimidare și cenzură, Kátai afirmă că „nu va tăcea”. El respinge ideea că ar fi un agitator și subliniază că are dreptul să își exprime opinia în ambele locuri pe care le consideră acasă, România și Ungaria.
Magyar și Transilvania
Kátai analizează și reacțiile critice și adesea ostile venite din Transilvania la adresa lui Péter Magyar, liderul opoziției din Ungaria care promovează transparența și tragerea la răspundere a celor implicați în utilizarea fondurilor publice, inclusiv în afara granițelor Ungariei.
Potrivit autorului, aceste reacții dure nu sunt întâmplătoare: Magyar reprezintă o amenințare pentru sistemul bine înrădăcinat, construit în jurul fondurilor alocate de guvernul Orban comunităților maghiare din afara granițelor, mai ales prin intermediul Bethlen Gábor Alap. Deși scopurile oficiale ale acestor finanțări erau sprijinirea școlilor, bisericilor și organizațiilor culturale în comunitățile maghiare, multiple investigații jurnalistice (ex. Székelyhon, Direkt36, Átlátszó Erdély) au scos la iveală utilizări netransparente, proiecte fictive, contracte acordate fără licitații și rețele clientelare legate de politicieni locali.
Citește și: Ce caută Viktor Orban în Transilvania și ce pot învăța românii de la el
Declarațiile publice ale lui Magyar, în care promite verificarea detaliată a modului în care au fost cheltuite miliardele, au generat panică în rândul acestor cercuri, de aici și ostilitatea față de el din partea unor voci transilvănene. Pentru unii, el nu este doar un politician nou, ci o reală amenințare la adresa status quo-ului.
În concluzie, István Kátai susține că cererea de transparență și de responsabilizare nu este un atac la adresa comunităților maghiare din afara Ungariei, ci dimpotrivă – este „o șansă pentru asigurarea unui viitor cinstit și sustenabil pentru acestea”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
