Primul parc experimental de cercetare a tehnologiilor avansate în energii alternative funcționează la Cluj

Data:

spot_img

Primul parc experimental de cercetare a tehnologiilor avansate în energii alternative funcționează la Cluj, din noiembrie 2023, la un an după ce orașul a fost selectat în cadrul Misiunii Comisiei Europene „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030”.

Cluj-Napoca a primit EU Mission Label Climate Neutral & Smart Cities, care plasează orașul între primele 10 la nivel european care se apropie de acest obiectiv.

Este vorba de  un proiect de 2.6 milioane euro, finanțat prin Programul Operațional Competitivitate și cofinanțat de la bugetul local, prin intermediul Cluj Innovation Park, realizat pe o suprafață de 17.000 mp.

Citește și: Nu toți antreprenorii români înțeleg importanța tranziției la energia verde

Acces gratuit la instalațiile existente

Tehnologiile instalate în noul parc fotovoltaic și eolian (CITAT-E, acronimul pentru Cluster Inovativ pentru Tehnologii Avansate pilot în Energii alternative),care funcționează în zona Lomb a municipiului, în cadrul Cluj Innovation Park, permit o capacitate de aproximativ 1 MegaWat.

Energia produsă este folosită în cadrul parcului, care este gândit și pentru a funcționa ca un laborator de cercetare pentru testarea în condiții reale a eficienței energetice produse de panouri fotovoltaice și instalații eoliene moderne.

Construit cu fonduri europene și fonduri de la bugetul local, parcul a fost realizat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare, solicitantul finanțării în numele clusterului Transylvania Energy Cluster (TREC), în parteneriat cu Cluj Innovation Park.

Rolul parcului este de a oferi o platformă suport pentru efectuarea de cercetări complexe în domeniul energiilor alternative, oferind acces gratuit la instalațiile existente pentru membrii clusterului TREC care desfășoară activități de cercetare în domeniu.

Citește și: România trebuie să investească în energie cât investește în apărare

„Acesta e viitorul, să reușim să atragem cât mai multă energie solară”

În plus, proiectul care duce orașul mai aproape de obiectivul de a deveni unul din cele 10 orașe europene neutre din punct de vedere climatic este conceput să acopere aproximativ 70% din energia necesară funcționării Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative, potrivit Primăriei Cluj-Napoca.

Ambii parteneri ai proiectului și Primăria fac parte din Cluj-Napoca 2030 Net Zero City Coalition.

„Cluj-Napoca a primit recunoașterea din partea Uniunii Europene de a fi în primele 10 orașe europene care-și propun să devină neutre din punct de vedere climatic.

În primul rând, este vorba despre o viață sănătoasă la Cluj-Napoca, mai puțină poluare și mai multă energie verde. La nivel european anual avem aproximativ 400 de decese premature din cauza poluării. Investițiile acestea în dimensiunea verde nepoluantă, eoliană și solară, vor conduce la o energie ieftină, accesibilă pentru cetățeni.

Acesta e viitorul, să reușim să atragem cât mai multă energie solară. Pentru asta avem specialiști, pentru că nu e ușor. Energia solară trebuie captată, stocată, după aceea distribuită.”, explica, la inaugurare, primarul Emil Boc.

Citește și: Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce

S-a economisit echivalentul a 97,66 tone de dioxid de carbon

Primul parc experimental de cercetare a tehnologiilor avansate în energii alternative se adaugă parcului fotovoltaic din Someșeni și investițiilor privind instalarea de panouri fotovoltaice pe nouă clădiri publice din oraș, și ele finalizate, potrivit unui comunicat al Primăriei Cluj-Napoca.

Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr, Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu, Liceul cu Program Sportiv, Liceul Tehnologic Alexandru Borza, Baza Sportivă Gheorgheni, Hala Agroalimentară Grigorescu și Hala Agroalimentară IRA sunt clădirile publice din oraș pe care municipalitatea a instalat panouri fotovoltaice, printr-un proiect dedicat. Același lucru s-a întâmplat și la Liceul Onisifor Ghibu și Seminarul Teologic, dar prin proiecte europene de reabilitare care au inclus și o componentă de producție de energie regenerabilă.

Până în vara anului trecut, aceste panouri fotovoltaice au produs 369,58 Mwh, echivalentul a 97,66 tone CO2 și a 2500 arbori plantați, potrivit Primăriei Cluj.

Citește și: OMV Petrom alocă 35% din investiții în energia regenerabilă, a anunțat directorul Portofoliului Gaze și Energie al companiei

Centrală fotovoltaică, pentru 6.000 de apartamente

Alte patru obiective din Cluj – Școala Ion Agârbiceanu, Parking Moților, Parking Hașdeu și Parking Fabricii sunt prinse într-un proiect finanțat prin Mecanismele financiare SEE și Norvegia, 2014‐2021 pentru montarea panourilor fotovoltaice, puterea totală propusă pentru aceste fiind de 290 kWp.

În vara anului trecut, Compania de Termoficare, în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca, a fost dat în folosință Parcul fotovoltaic de pe strada Plevnei.

„Parcul fotovoltaic de la Centrala Termică de Zonă Someș Nord a fost realizat pe fostul amplasament al depozitului de combustibil, pentru asigurarea parțială a consumului de energie electrică necesară echipamentelor și sistemelor proprii ale centralei.

Centrala Fotovoltaică este formată dintr-un sistem de panouri fotovoltaice interconectate – 696 panouri fotovoltaice monocristaline, 4 invertoare de 100 kW fiecare.

Această centrală deservește aproximativ 6.000 de apartamente și produce 30% din necesarul total de energie. Ne folosim de energia solară pentru a încălzi locuințele deservite, fără a mai fi nevoie să consumăm curent electric sau gaz și astfel producem anual o economie de 75.000 de euro”, a precizat primăria Cluj.

Compania de Termoficare a beneficiat de un grant în valoare de 314.000 de euro pus la dispoziție de către Innovation Norway pentru finanțarea costurilor ligibile ale proiectului, în procent de 60%, urmând să dezvolte această componentă.

Citește și: Energy Forum. Alfabetizare energetică, în contextul tranziției la energie verde în Europa

Primul parc experimental de cercetare. Ce înseamnă eticheta EU Mission

În anul 2022, Cluj-Napoca a fost selectat în cadrul Misiunii Comisiei Europene „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030”, iar în octombrie 2023 a primit eticheta „EU Mission Label – Climate Neutral & Smart Cities”, între primele 10, dintr-un total de 100 orașe, în prezența Comisarului European, Maria Sefcovic, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Eticheta „verde” a mai fost primită și de Sønderborg (Danemarca), Mannheim (Germania), Madrid, Valencia, Valladolid, Vitoria-Gasteiz and Zaragoza (Spania), Klagenfurt (Austria) și Stockholm (Suedia).

Eticheta Misiunii are rolul de a facilita accesul orașului. Cluj-Napoca la finanțările europene, naționale și regionale, dar și la investițiile private.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!


Sprijinit cu un grant din partea Islandei, Liechtenstein și Norvegiei, prin granturile SEE 2014-2021, în cadrul proiectului “Energy literacy for an efficient and sustainable Romania. Transversal knowledge transfer and awareness raising between Romania and Norway. (ELES)”

Trans Energy
Trans Energy
spot_imgspot_img
Roxana Stancu
Roxana Stancu
Roxana Stancu (REPER MEDIA Argeş) are 20 de ani de experiență în jurnalism. A debutat în anul 2000, în TV, iar de atunci a profesat atât în presa audiovizuală, cât și în cea scrisă (locală și națională).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Răzvan Ceuca, expert în cyber security: „Instituțiile nu au luat măsurile preventive necesare!”

Expertul în cyber security Răzvan Ceuca atrage atenția asupra...

În loc de speculații, presa poate lucra cu cifre exacte

La începutul acestui an, Freedom House în colaborare cu...

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzarea de cărți

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzare de...

Peste un milion de români au votat. Circa 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne

Peste 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne până...