Hidrocentrala de la Răstolița, din județul Mureș, primul proiect hidroenergetic de mare capacitate construit după 1990, a primit, luni, acord de mediu, de la Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, pentru „scoaterea definitivă din fondul forestier și defrișare teren în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstolița (A.H.E. Răstolița)”, la cererea SPEE Hidroelectrica S.A.
Investiția, având o putere instalată de 35,2 MW și o capacitate de producție anuală de energie, de 58,14 GWh/ an, la un nivel minim energetic, a fost aprobată de Consiliul Interministerial de avizare a lucrărilor publice de interes național a Guvernului României.
Potrivit directorului executiv al APM Mureș, Cristina Pui, care a semnat Acordul de mediu pentru acest obiectiv de interes național, cuveta lacului de acumulare Răstolița se va întinde pe o lungime de circa 5,6 km, atât pe valea principală (râul Răstolița) cât și pe cele trei văi în care sunt cantonați afluenții principali (pr. Tihu, Mijlocu și Secu). „Scoaterea definitivă a suprafeței de 171,4 ha din fond forestier și apoi defrișarea suprafeței de 39,38 ha este un demers necesar pentru finalizarea investiției „Amenajarea Hidroenergetică Răstolița (A.H.E. Răstolița)”, la un nivel minim energetic, respectiv vizează posibilitatea realizării cuvetei lacului de acumulare Răstolița, a captărilor secundare de pe ramura Vestică (Gălăoaia Mare, Gălăoaia Mică și Vișa) și a drumurilor tehnologice de acces”, a explicat directorul executiv al APM Mureș.
Expropieri de la Romsilva
Suprafațele de teren care fac obiectul proiectului și care urmează să fie scoase din fondul forestier, și ulterior defrișate (pentru punerea în funcțiune la minimul energetic este necesară numai o suprafață de 39,38 ha, care va fi eliberată de vegetație conform alternativei 3 propuse pentru acest proiect), fac parte din culoarul de expropiere aprobat prin H.G. nr. 900/2017 și sunt proprietatea Statului Român, administrate de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.
„Mă bucur să pot fi, azi, alături de colegii mei de la APM Mureș, la semnarea istorică a acordului de mediu pentru un proiect de interes public major. Este fără echivoc faptul că viitorul nostru este reprezentat de energia regenerabilă, însă în calitate de președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului am datoria să supraveghez că investițiile în surse regenerabile se fac cu respectarea tuturor exigențelor de mediu. În acest context, vă asigur că pentru prezentul proiect au fost parcurse toate etapele prevăzute de Legea 292/2018, a fost asigurată participarea publicului, atât prin punerea la dispoziție a tuturor studiilor elaborate de titularul proiectului, cât și prin organizarea a patru ședințe de dezbatere publică a acestora”, a declarat Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), Laurențiu Alexandru Păștinaru.
Investiția Hidroelectrica
El a mai precizat că este important ca toți actorii implicați (comunitățile locale, organizații non-guvernamentale) să fie la curent și să înțeleagă modul în care proiectul îi poate afecta. „Pe tot parcursul acestor proceduri am avut un sprijin constant și avizat, din partea Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet și doamnei deputat Dumitrița Gliga, giranți ai respectării legii și ai dezvoltării proiectelor de interes public generale și din județul Mureș. Mai mult decât atât, am avut și susținerea Ministerului Energiei, prin prezența constantă pe parcursul procedurilor a domnului Secretar de Stat Marius Antonie Negru”, a mai declarat Păștinaru.
Reprezentantul ANPM subliniază că, indiferent de proiect, conservarea biodiversității este esențială pentru păstrarea echilibrului ecologic actual în vederea asigurării viitorului sustenabil, iar acest aspect a fost înțeles și susținut și de Hidroelectrica, în calitate de titular al acestei investiții.
Compania va implementa proiectul, într-o primă etapă, la un minim energetic și va asigura monitorizarea factorilor de mediu pe toată perioada de executare a lucrărilor, dar și pe o perioada de minimum cinci ani după punerea în funcțiune a AHE Răstolița.
Pașii de urmat
„Hidroenergia și conservarea biodiversității sunt două domenii care se întrepătrund și pot coexista. Acordul de mediu prevede un număr mare de măsuri prin implementarea cărora se asigură o dezvoltare durabilă a hidroenergiei și conservarea biodiversității în același timp. Concluzia evaluării impactului asupra mediului este că realizarea investiției are un impact negativ nesemnificativ asupra factorilor de mediu, cu condiția implementării măsurilor de reducere impuse prin acordul de mediu”, a mai spus președintele ANPM.
Având în vedere că proiectul propus prevede scoaterea definitivă din fond forestier a suprafeței cuvetei lacului, a captărilor secundare şi a drumurilor, tipul de tăiere a arborilor va fi de tăiere la ras și curățarea amplasamentului de crengi și frunze.
Vegetaţia existentă pe amplasament este reprezentată de lăstăriş crescut din cioatele viabile rămase, ca rezultat al defrişării realizate în urmă cu peste 30 de ani.
Proiectul prevede următoarele acțiuni:
– scoatere definitivă din fond forestier;
– defrișarea suprafețelor necesare punerii în funcțiune și eliberarea acestora de vegetație;
– umplerea cuvetei lacului, realizarea captărilor secundare şi a drumurilor;
– finalizarea lucrărilor de construire necesare punerii în funcțiune a AHE Răstolița;
– probe tehnologice.
Lucrările la obiectivul „Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa” au fost demarate în baza Decretului nr. 95/1989 emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, Autorizaţiei de Construire nr. 304/03.12.1990 (completată în anul 1997 cu adresa prin care valabilitatea autorizației de construire a fost extinsă pe toată durata de execuție a proiectului) și a Acordului de mediu nr. 12/07.11.1990.
Proiectul lui Ceaușescu
Prin Hotărârea Guvernului nr. 489/1996 au fost actualizaţi indicatorii tehnico-economici ai investiției, reducându-se și debitul instalat de la 25 la 17 mc/s. În anul 2003 a fost elaborat Proiectul Tehnic al A.H.E. Răstolița pe baza căruia a fost evaluat restul rămas de executat după 01.01.2003 și încheiate contractele de execuţie cu diverşi antreprenori.
„Sunt multe controverse când e vorba de proiecte de producere a energiei din surse hidro, însă pentru că înțelegem necesitatea ca aceste proiecte să se dezvolte durabil, în sinergie cu menținerea biodiversității și protejarea tuturor celorlați factori de mediu, au fost analizate mai multe alternative de realizare a proiectului și s-a ales pentru avizare Alternativa 3, deoarece numai în cazul acesteia, impactul asupra mediului în toate elementele sale, inclusiv asupra factorilor de mediu apă și biodiversitate este unul nesemnificativ. În ceea ce privește suprafețele defrișate pentru realizarea proiectului această alternativă afectează în cea mai mică măsură fondul forestier național, comparativ cu celelalte alternative”, a spus deputatul Dumitrița Gliga.
Astăzi, hidroenergia este cea mai mare sursă de energie regenerabilă a României, având cea mai mare pondere din mixul energetic al țării, aproximativ 26 %.
